Pasajul Băneasa. Un nou proiect “creativ” al autorităţilor început prin mai 2008 şi devenit între timp, din cauza lucrărilor amânate din lună în lună, coşmarul şoferilor. La modul nici să mori, nici să trăieşti, lucrarea a umplut încă o dată de bani buzunarele autorităţilor şi a transformat traseul Arcul de Triumf – Băneasa într-un adevărat haos rutier. Şi unde mai pui că s-au început săpăturile fără a fi existat un proiect de execuţie bine gândit, mai ales că în zona respectivă nici nu se întocmise cadastrul, iar finalizarea lucrărilor depinde de bugetul pe 2009. Ieşire importantă spre tot ce înseamnă zonele de munte şi spre localităţile celor “cu stare” – Corbeanca şi Snagov – lucrările la Pasajul Băneasa nu au adus doar zeci de ore pierdute în trafic, ci şi consecinţe economice dezastroase. Început ca un proiect pentru cetăţean şi în slujba lui (că doar acesta este motto-ul!), “celebrul” pasaj, acoperit de bani grei, îngrădeşte din cauza lucrărilor interminabile accesul spre rute importante, dar şi spre cele două aeroporturi internaţionale. Poate că nu întâmplător premierul Tăriceanu a renunţat la a mai face zilnic traseul Piaţa Victoriei – Ciofliceni, preferând să se mute o perioadă în casa din Plevnei, decât să mai “ia în piept”, chiar în coloană oficială fiind, traficul nebun de la ieşirea pe DN 1.
BAZINELE DE RETENŢIE, CHELTUIELI NEPREVĂZUTE
Unul dintre motivele pentru care se va întârzia această lucrare cu cel puţin şase luni este realizarea a două bazine de retenţie a apelor pluviale, ce se spune că va rezolva problema canalizării din Capitală pe timp de ploaie, potrivit Primăriei Capitalei. “Realizarea unor conducte cu diametrul de 2,4 metri şi cu o lungime de 250 de metri, fiecare costă circa 4 milioane de euro. Acestea vor fi amplasate la baza infrastructurii pasajului inferior. În urma discuţiilor cu primarul Sectorului 1 şi cu ministrul Transporturilor, aceşti bani vor fi alocaţi de la bugetul Primăriei Sectorului 1. Întreaga lucrare a bazinelor de retenţie este, ca să zic aşa, în curtea Primăriei Sectorului 1. Numai pentru organizarea licitaţiei, depunerea ofertelor, desemnarea câştigătorilor, contestarea licitaţiei etc., care nu depinde de noi, se vor întârzia lucrările cu circa patru sau cinci luni. Finalizarea lucrărilor la pasajul inferior se va face în funcţie de bugetul pe anul 2009, necunoscut la această dată”, ne-a declarat Marin Ionescu, director de investiţii al CNADNR. Lanţul slăbiciunilor intervine şi el în întârzierea lucrărilor. “Din cauza lucrărilor neprevăzute, apărute pe parcurs, se va întârzia, însă nu ştim cu cât, deoarece nu depinde de noi. Construcţia celor două bazine de retenţie a apelor pluviale, ce urmează a fi realizate cu bani de la Primăria Sectorului 1, va întârzia lucrarea propriu-zisă la pasaj, deoarece Compania de Drumuri trebuie să aştepte să termine lucrarea firma angajată de Primărie pentru această lucrare. Pasajul subteran este o lucrare uşoară, ce se poate face rapid, chiar de un inginer stagiar, deoarece nu îţi trebuie o pregătire foarte mare. Mai mult, dacă, Doamne fereşte!, ne apucăm să săpăm şi găsim trei cărămizi una peste alta, sunt obligat să chem arheologii. Dacă aceştia decid că acele cărămizi sunt din nu ştiu ce an şi sunt sit arheologic mai durează circa şase luni pentru rezolvarea acestei probleme. Birocraţia din România întârzie majoritatea lucrărilor”, ne-a explicat Marin Ionescu, director de investiţii al CNADNR. Acesta a mai spus că s-a întârziat foarte mult cu realizarea exproprierilor din zonă, care au durat mai bine de zece luni.
CONTRACTUL
Lucrările de construcţie la pasajul inferior Băneasa au început în luna mai 2008, termenul de finalizare fiind mai 2009. Obiectivul de investiţii este situat între Km 7+226 (după intersecţia DN 1 cu Strada Dobrogeanu Gherea) şi Km 8+485 (zona Aeroport Băneasa). Pasajul subteran va avea patru benzi (câte două benzi de sens), iar lateral câte două bretele cu câte două benzi de circulaţie pe sens la nivelul solului. Lucrarea este realizată de firma portugheză Lena, contractul fiind încheiat pe un an, respectiv mai 2008-mai 2009. Perioada de garanţie de bună execuţie a lucrărilor este, conform datelor contractuale, de 24 de luni de la data recepţiei la terminarea lucrărilor. Firma trebuie să realizeze lucrări de infrastructură drum şi pasaj, suprastructură drum şi pasaj, semnalizări şi marcaje rutiere, precum şi relocări reţele de utilităţi (gaze naturale, apă, canal etc.).
LUCRĂRILE
Pasajul subteran Băneasa implică forarea a 880 de coloane, care însumate reprezintă o lungime de 15 kilometri, 135.000 de metri cubi de săpătură mecanizată de pământ, 23.500 de metri cubi de beton şi 2.700 de tone de armătură oţel beton. De asemenea, necesită 60 de tone de tabliere metalice, 7.500 mc de umplutură balast, 4.000 mc balast stabilizat şi 14.000 de tone de mixtură asfaltică. În ceea ce priveşte relocarea reţelelor de utilităţi, cea mai consistentă este instalaţia de telecomunicaţii, ce însumează 42 de kilometri, urmând instalaţiile de alimentare cu energie electrică, ce au 33 de kilometri. De asemenea, mai trebuie relocate instalaţia de 1,4 km de alimentare cu apă, 1,8 km de canalizare ape menajere, 1,25 km instalaţii alimentare cu gaze, precum şi 4 kilometri de instalaţii iluminat public. Personalul de execuţie al firmei Lena, circa 100 de persoane, lucrează 11 ore zilnic, potrivit datelor furnizate de Compania de Drumuri. Aceştia lucrează pe timpul nopţii doar la activităţi silenţioase, care să nu deranjeze locuitorii din zonă. “Pe timp de noapte au fost derulate lucrări de terasamente şi aşternere strat de fundaţie pentru breteaua de circulaţie dreapta. Aceste lucrări ar fi fost realizate cu dificultate pe timpul zilei, din cauza traficului rutier foarte intens din acea zonă. Până în prezent au fost realizate 30% din totalul lucărilor la acest obiectiv”, a spus Marin Ionescu.
COSTURILE ŞI PENALITĂŢILE
Pasajul inferior de la Băneasa va costa cu peste 50% mai mult decât era prevăzut din cauza unor lucrări neprevăzute în proiectul iniţial. Astfel, la cele 9,4 milioane de euro s-au mai adăugat 1,3 milioane de euro pentru relocarea a 100 de kilometri de instalaţii şi cabluri, precum şi a stâlpilor de iluminat public, lucrări neprevăzute în proiect. Mai mult, s-a cerut de către Primăria Capitalei să se realizeze două bazine de retenţie a apelor pluviale, lucrare ce va costa 4 milioane de euro. “Am stabilit de comun acord cu primarul Capitalei şi cu ministrul Transporturilor ca banii pentru această lucrare să provină de la bugetul Primăriei Sectorului 1, deoarece pe raza acestui sector se află lucrarea”, a conchis Ionescu.
Datele contractuale stabilite prevăd aplicarea de penalităţi atât beneficiarului, dacă este cazul, cât şi antreprenorului general, pentru neîndeplinirea culpabilă a obligaţiilor. Contractul privind aplicarea de penalităţi se referă la sancţiuni pentru neîndeplinirea culpabilă a obligaţiilor fiecărei părţi semnatare, deci şi a executantului lucrării, Lena Construcţii. “Au apărut diverse surprize faţă de proiectul iniţial, legate de utilităţi. Acestea nu puteau fi prevăzute la întocmirea proiectului de execuţie, din cauza lipsei cadastrului acestora în acea zonă. Modificările s-au reflectat în pierderi de pro-ductivitate. Totuşi, a fost introdus bazi-nul de retenţie a apelor pluviale în interiorul pasajului inferior la solicitarea proiectantului Primăriei Generale”, a precizat inginerul Armindo Silva, administratorul Lena Construcţii.
Date tehnice
Lungime pasaj: 1,2 Km
Lăţime pasaj: 28 m
Lungime tunel: 72 metri
Lăţime tunel: 16 metri
Înalţime tunel: 10 metri
Intrare pasaj: Podul Băneasa
Ieşire pasaj: Aeroportul Băneasa
Şi la Lena românaşul munceşte cu drag şi spor...
Din trafic se vede un şantier în lucru. Are toate indiciile: muncitori în uniformă, cu căciula-n cap şi lopata-n mână, utilaje zgomotoase, praf cât cuprinde, gropi de nu mai poţi trece, iar când dă ploaia bălţi puturoase şi noroi până la genunchi. Adică aşa cum ne-am obişnuit în Bucureşti, la tot pasul. Şi nelipsitele fluierături, strigăte de junglă şi remarci porno la adresa pietoanelor sau şoferiţelor care stabilesc fără urmă de-ndoială originea lucrătorilor, ca nu cumva să trăim cu impresia că-s tot din Portugalia, importaţi o dată cu firma executantă, Lena Engenharia E Construcoes. Iar “peisajul” are termenul prelungit cu cel puţin un an, deci vom avea suficient timp să-l contemplăm în toată splendoarea lui.
CONSTRUCTORI MIORITICI
Zi de vară până-n seară şi dis-de-dimineaţă, muncitorii români angajaţi de firma portugheză care execută pasajul subteran de la Băneasa au lucrat. Nici acum n-au stat, chiar dacă a venit iarna, iar ziua s-a micşorat. Utilajele se aud tot din zori până-n seară în casele locatarilor vecini cu viitorul pasaj. “Astă-vară ne trezeam când începeau să se audă utilajele, uneori şi pe la patru şi jumătate dimineaţa. Şi acum îi găsim la lucru seara, după nouă şi jumătate, când ne întoarcem acasă”, spune o locatară a blocului situat în imediata apropiere a lucrărilor. “Pe şantierul de la pasajul inferior lucrează 70 de persoane, dintre care 45 angajaţi direcţi şi 25 indirecţi. Programul de lucru al acestora este cel normal, de opt ore pe zi, iar în funcţie de planificarea săptămânală a lucrărilor activităţile sunt desfăşurate şi în program de noapte, din cauza condiţiilor specifice zonei, şi anume traficul foarte mare”, declară reprezentanţii firmei portugheze.
JOS PANTALONII...
“Băăă, ţi-aduci aminte de-aia care-a venit la tine... Ia uite, ne face poze. Stai aşa, să-mi dau pantalonii jos, să mă prinzi şi pe mine-n poză!” Băgat până la genunchi în câmpu' muncii săpat sub formă de groapă, unul dintre muncitorii care sapă zi de zi cu drag şi spor la viitorul pasaj subteran s-a simţit întrerupt din discuţia cu tovarăşii de breaslă şi s-a gândit să interacţioneze cu fotograful. Nu pentru că l-ar fi întrerupt din lucru. Lăsând la o parte povestirile din interiorul diverselor grupuri de muncitori, e interesant de calculat de câte lopeţi e nevoie pentru a săpa la pasajul ăsta. Mai ales dacă lucrătorii se strâng în formaţie de câte patru şi sapă toţi în acelaşi punct...
E greu tată! Patru oameni pentru un vraf de ciment, dar unde-s mulţi puterea creşte şi lenea cam sporeşte!
Junalul foto
Trei kilometri în trei sferturi de oră
Ieri, într-o zi normală din săptămână, am cronometrat în cât timp parcurgi cei trei kilometri, câţi sunt între Arcul de Triumf şi Podul Băneasa.
Ora 10:00
Distanţa de la Casa Presei până la Podul Băneasa a fost parcursă de reporterii Jurnalului Naţional în 37 de minute. La întoarcere: 15 minute. Pe ruta respectivă, aproximativ 1.600 de maşini.
Ora 12:00
Aceeaşi distanţă parcursă în 25 de minute. Drumul de întoarcere este mult mai lejer, în vreo 8 minute.
Ora 17:00
45 de minute chinuite în trafic, cu maşini bară la bără. La întoarcere, zicem noi, mult mai bine: 15 minute.
Ora 19:00
Deja “oficial” parcă ne merge mai bine, căci pe distanţa Casa Presei – Băneasa am făcut vreo 15 minute. La întoarcere ne-am cam chinuit prin trafic preţ de 43 de minute. Prin trafic mai zăreşti ici-colo câte o pată de culoare verde fosforescentă. Pardon, câte un poliţist!
VAI DE NOI!
Concluzia experimentului făcut de noi pe ruta în cauză a fost aceea că o distanţă care în mod normal s-ar parcurge în 5 minute ajunge, din cauza traficului, şi la 45 de minute. Astfel, din calculele noastre, în 60 de minute se înghesuie în trafic circa 3.200 de autovehicule, rezultând că în opt ore trec aproximativ 25 de mii de maşini prin dreptul pasajului, devenit între timp unul al “terorii”. Aşa că, pe lângă sfaturile poliţiştilor şi rutele ocolitoare existente, dacă staţi în zone precum Bucureştii Noi, Chitila sau Aviatorilor şi vreţi să ajungeţi la unul dintre aeroporturi, ar fi bine să plecaţi de acasă cu o oră şi jumătate în plus. Oare ce se întâmplă dacă stai în Berceni, în Drumul Taberei sau Militari? Nici nu am vrea să ne gândim! Pe DN 1 trec mai mult de 16.000 de vehicule fizice în 24 de ore, conform ultimului recensământ de circulaţie realizat în anul 2005. O nouă măsurătoare a traficului va fi realizată în 2010. “Recensământul de circulaţie se face din cinci în cinci ani. Astfel la ultimul recensământ din 2005, media zilnică anuală înregistrată la kilometrul 10+310 de pe DN 1 a fost de 69.281 de vehicule în 24 de ore, iar la kilometrul 14+270 s-au înregistrat 51.864 de vehicule fizice în 24 de ore”, a explicat Mariana Capră, director adjunct tehnic în cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.
SURSA: Jurnalul.info
1. Da de autobuz ati auzit? | de dumitru | 13/11/2008 22:26:08
De ce nu mergeti cu autobuzul?Intr-un autobuz incap pe scaune 30 de insi care inseamna 30 de masini mai putin pe strada.de ce nu mergeti taranilor cu autobuzul?
2. bai jepatule | de JACK | 13/11/2008 22:58:36
daca ai nevoie sa iesi din bucuresti tot cu autobuzul o faci?....bou cretin ce esti...taran infect, gandeste inainte sa scrii ceva....nu merg de placere cu autovehiculul prin bucuresti ci de nevoie sa ies din acest oras infect, infectat de astia ca tine ca actioneaza inainte sa gandeasca...vaca cu cabina ce esti...
3. pai deaia | de lui nea mitica de la 1 | 13/11/2008 23:46:45
nu mergem cu autobuzul,ca pute a transpiratie de la taranii ca matale care nu se spala cu anu.
4. Tarane!!! | de dumitru | 13/11/2008 23:49:01
In poza ai ditai 2 autobuzele mercedes care stau la semafor.Se poate iesi din Bucuresti si cu autobuzul sel putin pana in Otopeni, iar daca vrei sa mergi la munte misca-ti curul ala gras pana la gara si du-te cu trenul ca ajungi mai repede decat sa stai ca dobitocul blocat in trafic in BMW-ul personal.Mergi pe dreacu de nevoie cu masina prin Bucuresti...cand ai mers ultima oara cu tranvaiul sau cu autobuzul ca sunt linii peste tot ca la metrou poate zici ca nu ai statie in fata blocului...dar ai incercat cu o bicicleta ca in vest?
5. Cu tzaranu la oras | de Sorin | 14/11/2008 06:35:41
a venit tzaranu la bucale, de la coada vacii, de la balegar, si acum nu mai poate circula cu mijloacele de transport in comun, ca deh, pute, de la concetatenii lui din moldova.. nu mai suporta, la bucuresti este un domn, cine stie la bucale ca el manca ierburi de pe marginea santului si ca-si facea baie de craciun si de pasti? am masina bmw, merg cu ea peste tot, si la job, si la paine si, cand sunt foarte obosit, o urc si in casa, pe scari, incet, cu ambreiaj-frana! hai tzaranie, am scapat de mizerie si foamete, am ajuns la bucale si ma cert cu toti si-i fac tzarani, ca trebuie sa-mi ascund originea de mancator de balega. am bmw si nu ma dau jos din el, autobuzul imi trezeste repulsie, imi aduc aminte de RATA...
6. trasi la raspundere | de sorin | 14/11/2008 08:32:26
Ma bucur ca ati scris un articol bun legat de acest subiect. Ceea ce fac Primaria si Ministerul Transporturilor este realmente o bataie de joc; toate scuzele - ca nu era cadastru etc - sunt penibile si cineva trebuie treas la raspundere. Nu se poate veni cu o initiativa legislativa care sa usureze proedurile in cazul unor asemenea lucrari publice ce afecteaza atatia oameni? Va rog sa continuati sa scrieti despre toate santierele si traficul infernal din Capitala - acestea scot din noi cam tot ce e mai rau si ne si macina psihic. Va multumesc.
7. de podul grand isi aduce cineva aminte? | de bedeje | 14/11/2008 09:22:42
Au avut nevoie de 6 luni doar sa toarne covor asfaltic si sa vopseasca un pod nefiiind incurcati de nici o utilitate; credea cineva ca o ditamai graoapa e mai trebuie si asfaltata si acoprita si mutate si utiliatatile va fi gata in 12 luni? cele 880 de coloane sunt facute de un singur utilaj, mai este mult de sapat.
8. despre BMW | de Nelu de la oras | 14/11/2008 09:43:19
un autoturism personal (vezi BMW) ocupa cam 6 mp. prin urmare, un tzaran venit la oras cu tot cu burta lui transpirata ocupa 6 mp in drum spre piatza de zarzavaturi din comuna Otopeni. un autobuz Mercedes ocupa (cat sa ocupe?)... nu mai mult de 20 mp. asta pentru 60 de oameni (unii mai batrani, altii mai tarani, altii cu foarte mult bun simt). faceti singuri calculele. intrebare: manva-v-as, de ce cumparati masini daca stiti foarte bine ca n-aveti nici unde le parca si nici pe unde sa iesiti din oras? e vorba doar de simt practic aici versus snobism tzaranesc.
