Bilant dezolant pe litoralul romanesc

Sezonul estival 2008, mai slab decat cel de anul trecut. Aceleasi servicii de proasta calitate, plus o escaladare a violentei

Nici in acest an litoralul romanesc nu a reusit sa convinga. In ciuda faptului ca numarul turistilor nu a scazut drastic fata de anul trecut, problemele cu care s-au confruntat acestia au fost mai mari fata de 2007.

» Nelipsitelor servicii de proasta calitate si preturilor exorbitante li s-a adaugat in acest an si o escaladare a violentei. Conflictele armate au devenit obisnuinta, iar gastile de interlopi care isi fac dreptatea cu sabia in mana, in statiunile romanesti, nu mai mira pe nimeni.

Sfarsitul lunii august a adus pe litoralul romanesc scaderea incasarilor hotelierilor. Pe de o parte, tarifele sensibil mai mici comparativ cu varful de sezon, iar pe de alta, numarul din ce in ce mai mic al turistilor sositi la mare au fost principalele cauze. Statisticile Inspectoratului Judetean de Politie Constanta indica o scadere cu aporape 50% a numarului de turisti prezenti weekendul trecut pe litoral. La jumatatea lunii august, la malul marii isi petreceau concediul 200.000 de turisti, in timp ce sambata trecuta numarul acestora scazuse la 110.480. Pe primul loc in ceea ce priveste gradul de ocupare, Mamaia este fruntasa, cu 46.026 turisti, urmata de Neptun cu 29.500 de turisti si de Eforie Nord si Sud cu 14.265 de vizitatori. Ca si in anii trecuti, majoritatea turistilor au fost romani. Tour-operatorii germani TUI si Neckermann s-au retras de pe piata, iar in lipsa lor ceilalti privesc cu circumspectie litoralul romanesc.

Experimentul "All Inclusive" a esuat
Dintr-un total de aproape 250 de unitati de cazare operationale pe litoral in 2008, oferta "All Inclusive" se regaseste in cel mult zece cazuri. 2008 s-a vrut a fi anul introducerii acestui sistem pe piata autohtona. S-a vrut, pentru ca la finalul sezonului un numar mare de turistii s-au declarati nemultumiti de oferta hotelierilor. Pe langa reclamatiile privind hotia din bucatarie, turistii s-au plans de confortul limitat din camere. Nu exista alte servicii puse la dispozitia vizitatorilor, se plateste pentru sezlonguri si, in general, pentru tot ceea ce ar fi trebuit sa fie inclus in pretul unui bilet. O alta problema a unitatilor de cazare de pe litoral este faptul ca circa un sfert dintre ele sunt de una sau doua stele. Camerele vechi, cu mobilier din anii ’70, multe fara baie sau chiar toalete, sunt adevarate ghetouri. Ele au atras insa categoria turistilor cu venituri foarte reduse, care nu pot plati mai mult de 20 sau 30 de lei pe camera, in extrasezon.


In varf de sezon, preturile multor locuri de cazare sunt supraevaluate fata de conditiile oferite. Hotelierii mizeaza pe faptul ca, pe fondul putinelor camere decente ca dotare si costuri, care exista pe litoralul romanesc, turistii vor accepta orice gasesc.
Iar la tarife peste 100 de euro pe camera, pentru un hotel de trei sau patru stele, litoralul romanesc este mai scump decat multe destinatii turistice de top din Europa.

Calitatea apei, o problema nerezolvata
2008 ar fi trebuit sa fie primul an in care se aplica noile normative privind monitorizarea calitatii apelor conform standardelor UE. Buletinele de analiza recoltate in aceasta vara din statiunile autohtone au fost declarate satisfacatoare, insa, in realitate, lucrurile stau mult mai prost. Turistii romani – dar, mai ales, straini – s-au plans de calitatea apei marii pe litoralul romanesc. Autoritatile romane dau vina pe factorii naturali care accelereaza procesul ireversibil de toxifiere a marii. De-a lungul litoralului exista mai multe zone critice din punctul de vedere al protectiei mediului. Prima este in nord, respectiv intre Navodari si Mamaia. Urmeaza Eforie Sud si Venus, unde exista concentratii mari de sulf. Periodic sunt recoltate probe de apa pentru stabilirea concentratiei de nitrati, nitriti si agenti patogeni. Acestia din urma provin exclusiv din activitatile umane, iar aparitia lor intr-un procent ridicat indica prezenta unor deversari de resturi menajere.

Tarmul, inundat de alge
Apa marii a fost si in acest an, ca si in sezoanele trecute, plina de alge. Chiar in mijlocul sezonului, peste zece utilaje grele strangeau de zor cele aproape 100 de tone de alge aduse noaptea pe nisip. Algele apar din cauza fenomenului numit eutrofizare, vara, cand creste cantitatea de nutrienti din ape. Mirosul pe care il emana este pestilential, iar daca acest lucru nu este de ajuns pentru a alunga turistii de pe plaja, cu siguranta ca utilajele grele care le strang reprezinta un motiv decisiv, din cauza zgomotului infernal pe care il produc. Zonele cele mai grav afectate au fost cele din sudul litoralului. Totusi, cantitatea de alge din acest an a fost mai mica decat in 2007, cand s-au strans 26.000 de tone.


Pe de alta parte, problema gunoiului nu a fost rezolvata nici anul acesta pe litoralul romanesc. In statiunea Costinesti, de exemplu, cu greu s-a gasit un loc sa-ti pui prosopul, in august mai ales, nu doar din cauza faptului ca plajele tot mai mici sunt ocupate de foarte multi oameni, ci pentru ca nisipul ramas liber e inundat de PET-uri, mucuri de tigara sau ambalaje de inghetata. Vina pentru aceasta situatie rusinoasa este impartita intre autoritati si turisti. Primii nu au montat suficiente cosuri de gunoi, asa ca cele care exista se umplu foarte repede si dau pe afara. Cei din urma arunca ceea ce nu mai intra in cos oriunde se nimereste, apoi zac fara nici o retinere, la soare, printre aceleasi resturi fermentand.

Salvamari neplatiti
In sudul litoralului, firma care s-a ocupat de activitatea de salvamar nu a fost platita, pentru ca licitatia fusese castigata de o alta societate. O situatie bizara, explicata de cei care au stat pe plaja sa vegheze turistii prin faptul ca cineva trebuia sa faca acest lucru. In ciuda salvamarilor prezenti pe litoral, marea si-a luat tributul si in acest an. La inceputul lunii august, doi tineri de 23 si 24 de ani au murit inecati, iar fata care era cu ei a fost scosa din apa in ultimul moment. Curentii puternici si lipsa experientei duc la aceste adevarate tragedii.

Militar american impuscat in Mamaia
Constanta ocupa un loc fruntas in topul reglarilor de conturi intre grupari mafiote. Turistii sositi pe litoral asista de multe ori si fara voia lor la batai intre diverse gasti, impuscaturi si alte agresiuni. Nu mai departe, vineri spre sambata noaptea, patru tineri au fost retinuti si vor fi judecati pentru ca au atacat cu pistolul si au ranit in statiunea Mamaia un militar american. De cele mai multe ori, autorii agresiunilor armate nu pot fi identificati din cauza ca armele utilizate in schimburile de focuri nu sunt inregistrate. Piata neagra constanteana abunda de pistoale cu gaze si chiar arme de foc, cu preturi de vanzare putin peste 100 euro. Furturile din camerele de hotel si din masinile turistilor ocupa primul loc ca numar al infractiunilor. Astfel de cazuri sunt semnalate aproape in fiecare zi. Urmeaza accidentele rutiere, al caror numar a ajuns sa depaseasca 150 in fiecare zi.


O suta de dosare penale pentru posesie de droguri
Deschiderea granitelor cu vestul si relaxarea controalelor la frontiera conform standardelor Uniunii Europene au efecte negative in domeniul combaterii traficului si consumului de droguri. Sezonul estival 2008, in prag de inchidere, a consemnat o dublare a numarului de tineri cercetati de procurori. "Pana in prezent au fost intocmite peste 100 de dosare penale pentru detinere si trafic de stupefiante", a precizat subcomisarul Aurelian Pavel, seful BCCOA Constanta. Anul in curs inregistreaza si o premiera, daca o putem numi asa, in acest domeniu. In camera unui student la medicina din Constanta ofiterii Brigazii de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog au descoperit la inceputul verii prima cultura de plante din Europa utilizata la obtinerea asa-numitului "DMT", un drog inlocuitor al stupefiantelor sintetice, identificat pana in prezent doar in America. Studentul, cetatean american, cultiva plantele in ghivece. Ulterior s-a demonstrat ca studentul avea legaturi peste Ocean si incerca sa puna la punct o retea de trafic in campusurile universitare.

"Numarul agentilor de acoperire este insuficient"
"Anul acesta au fost detasati pe litoral 20 de agenti. Intentionam ca anul viitor numarul lucratorilor sa creasca. In 2008 am colaborat foarte bine cu Jandarmeria in statiunile din sudul litoralului", a mentionat seful BCCOA Constanta. Numarul agentilor de acoperire ce activeaza pe plan local este insuficient comparativ cu sutele de mii de turisti ce viziteaza in fiecare an riviera romaneasca. Din acest punct de vedere, se doreste o cooperare mult mai stransa intre institutiile de stat implicate in ordine publica, paza la frontiera si, nu in ultimul rand, autoritatile responsabile de educarea si prevenirea consumului de droguri. In 2008 ofiterii antidrog constanteni au descoperit 2.500 pastile de ecstasy, un kilogram de heroina si aproape 150 de tigari cu marijuana.

Cu jeepul si ATV-ul pe plaja, printre turisti
ATV-urile si chiar masinile 4X4 au devenit prezente nelipsite de pe plajele romanesti. Din pacate, de multe ori, plimbarile pe nisip au dus la accidente grave. Cel mai recent incident a avut loc spre sfarsitul lunii august, in statiunea Costinesti, unde conducatorul unui autoturism BMW a trecut peste trupurile a doi turisti care stateau pe nisip, ranindu-i grav. Abia dupa acest accident autoritatile au luat masuri, in sensul aplicarii unor amenzi usturatoare. In cazul de fata, conducatorul auto a fost sanctionat cu 10.000 lei. Amenda maxima este de 30.000 lei. Din pacate, in cazul ATV-urilor situatia este mai complicata. Firmele care le inchiriaza inchid de multe ori ochii si nu verifica daca respectivii clienti au carnet de conducere sau macar 18 ani. Chiar daca nu produc accidente, zgomotul si nisipul aruncat in urma lor sunt de ajuns ca sa te faca sa renunti la plaja.

Accident mortal pe skijet
Adevaratele tragedii s-au produs insa pe apa, acolo unde alti tineri teribilisti tin sa impresioneze audienta cu dibacia in manevrarea skijeturilor. Cel mai grav accident a avut loc in luna iulie, tot in statiunea Costinesti. Un tanar a murit pe loc, iar altul a fost grav ranit, in urma coliziunii frontale dintre doua ambarcatiuni. Accidente de acest gen au avut loc si in statiunea Mamaia. La inceputul verii, doi straini care se plimbau pe Lacul Siutghiol cu skijeturi au intrat in coliziune. Din fericire, au scapat cu viata.

» SIDA vine din nisip
Un alt pericol mortal care ii pandeste pe turistii care se aventureaza pe plajele de pe litoral sunt seringile aruncate la intamplare sau ascunse in nisip. La inceputul sezonului, un tanar din judetul Neamt s-a prezentat la Spitalul Clinic de Boli Infectioase Constanta dupa ce s-a intepat intr-un ac de seringa, in timp ce se plimba pe plaja Modern din Mamaia. Directorul institutiei, Sorin Rugina, preciza la momentul respectiv ca de obicei acele provin de la utilizatorii de droguri injectabile. Din aceasta cauza, riscul contaminarii cu virusul hepatic sau chiar cu HIV este mare. Tot in nisip au stat ascunse si conducte metalice ruginite, exact in zona de imbaiere.

SURSA: Romania Libera.ro


shtoaca: tembeli
Luni, 01 Septembrie 2008 11:59

De ce ... vb doar de hotelieri si nici un cuvant de spre proasta crestere a ghiolbanului roman care isi arunca pe plaja chistoacele,peturile, pampersul copilului, etc....jegul il fac tot romanii lipsiti de educatie....

riqi: pai...
Luni, 01 Septembrie 2008 11:45

de ce contraziceti, cind cifrele spun altceva? Iar nemtii nu mai vin? Aveti hoteluri si restaurante pe litoral? Cum este posibil sa i se dea doar 10.000 lei amenda lu' dobitocu ala care a accidentat (grav) 2 persoane? Trebuia 30.000 si dosar penal pentru vatamare corporala. Asa atrageti turistii? Vinatoare de oameni cu masina/ATV-ul? Felicitari!In ce priveste poantele cu firma de salvamar,impuscaturile si utilajele de adunat alge, nu se exagereaza.Nu stiu in rest.Citi turisti straini vin pe litoral?Asta e valoarea litoralului romanesc.Nu mai mincati merdenele cu litoralul bulgaresc, etc.Ajungeti (intii) la valoarea serviciilor lor si pe urma .....

Vali.: De ce faceti asta ?
Luni, 01 Septembrie 2008 07:38

Ro libera , de ce jucati murdar? asta e articol platit sau ce ?

Anul 2008 a adus cel mai mare numar de turisti pe litoral luand in calcul datele din '89 incoace !!! De ce mintiti si denigrati ? Parca ati fi din alt popor ! ...

Carla: Nu stiu cate incasari a adus anul 2008, dar ce e scris in articol, din pacate e foarte adevarat.Am fost pe litoralul romanesc pentru prima oara, am auzit multe lucruri urate, dar am considerat ca trebuie sa ma conving personal , si recunosc, mi-am dorit sa nu fie adevarat. Din pacate a fost totul asa cum e scris in articol.Plaja jalnica si infecta, mancarea la rerstaurant imputita la propriu, conditiile de cazare sub orice critica.Sorry, asta e litoralul romanesc
Luni, 01 Septembrie 2008 10:33

„Ţara mea este România, iar patria mea e Transilvania“

„M-am săturat de Mitică, de şmechereala şi ţigănia pe care le lasă în urmă acest nume de ţară, România. (...) Stau la coadă la finanţe, la CEC, la orice aparţine Statului şi peste tot se dă şpagă. Ciubuc. Peşcheş. Turcisme fără de care nu se poate".

Publicat pe 16 septembrie 1998, manifestul lui Sabin Gherman, „M-am săturat de România", a stârnit un scandal imens atunci: acuzaţii de trădare de ţară, reacţii de-a dreptul isterice ale liderilor politici ai vremii.

La zece ani de la apariţia articolului, Sabin Gherman spune că România de care s-a săturat în 1998 e „mult mai vizibilă acum" şi că regionalizarea – adică transferul competenţelor către regiuni şi înfiinţarea consiliilor regionale – se va produce în cele din urmă.

Sabin Gherman admite că ardelenii nu sunt o „rezervaţie de oameni buni", dar crede că regionalizarea este necesară. "Ideea este de a eficientiza un stat costisitor până la extreme"

Fost realizator la TVR Cluj, Sabin Gherman este cunoscut ca autor al articolului-manifest „M-am săturat de România", publicat pe 16 septembrie 1998, pe prima pagină a cotidianului „Monitorul de Cluj".

Articolul a făcut vâlvă la momentul apariţiei, Sabin Gherman a fost acuzat că încearcă să desprindă Ardealul de România şi a fost cercetat pentru trădare.

În 2000, a înfiinţat primul partid regional din România, Liga Transilvania – Banat, însă în 2003, Tribunalul Bucureşti i-a refuzat înregistrarea, declarându-l neconstituţional.

A predat la Universitatea „Karoli Gaspar" din Budapesta şi a fost raportor pentru România în Parlamentul European, din 2001 până în 2007, din partea coaliţiei partidelor regionale.

În 2004 a candidat la Primăria Cluj din partea Partidului Creştin Democrat. A încercat mai multe variante de a revitaliza Partidul Ardelenilor, apoi, în 2007, a renunţat la politică pentru televiziune şi presă scrisă.

Adevărul: Au trecut zece ani de când aţi lansat manifestul „M-am săturat de România". Ce s-a schimbat de atunci, din punctul de vedere al dezbaterii pro sau contra regionalizare?

Sabin Gherman: Să zicem că dezbaterea a devenit mai tehnică, deci mai puţin spectaculoasă. Sistemul însă a rămas acelaşi, poate cu unele corecturi în ceea ce priveşte distribuţia prosperităţii statistice. România de care m-am săturat acum zece ani este, din păcate, mult mai vizibilă acum - mai ales în Italia sau Spania. Continui să cred în altă Românie şi nu mă simt vinovat că iubesc o altă Românie.

Totuşi, în urmă cu zece ani aţi fost anchetat pentru trădare, din cauza acelui manifest. Credeţi că acum ar mai fi posibil ca cineva să fie chemat la Parchet dacă ar mai lansa asemenea idei?

Eu mi-am trăit anii ’50 în perioada în care România se pregătea să adere la NATO şi UE. Nu prea înţelegeam atunci cum un stat care se pregătea să cumpere elicoptere de atac se sperie de un articol de opinie al unui gazetar din Cluj.

Acum, asta n-ar mai fi posibil: tribunalele la care mă convocau ei sunt acum ocupate tocmai de politicienii în cauză. Încep să fiu convins, an de an, că a te sătura de un tărâm al inconsistenţei, al proiectelor neduse până la capăt, ei bine, acest gest nu e doar un act patriotic, cât unul de igienă personală.

Ai noştri aleşi nu s-au gândit că ţara asta ar putea semăna, în timp, cu ei înşişi, nu s-au gândit că poporul ăsta ascultător ar putea creşte producţia de eşafoade după ce aceiaşi aleşi au anunţat că-l vor aresta pe RASDAQ... Mă sperie, sincer, gândul că niciunul din guvernanţi nu poate să explice cum va arăta ţara asta peste douăzeci de ani, care este proiectul lui pentru România următoare... Eu cred că România lor e un vagon de dormit.

Sabin Gherman zice că în Ardeal "o strângere de ... S-au vehiculat până acum mai multe proiecte de regionalizare a României: cel propus de dvs., cel adus în discuţie de Grupul Provincia, cel iniţiat de secui. Cum de mişcarea regionalistă s-a spart în mai multe ţăndări?

Aceste mişcări n-au avut niciun instrument la îndemână pentru a le face viabile, şi nici nu se putea, atunci, altfel.

De obicei, în revoluţii, eroii mor primii, iar foştii acuzatori se transformă în promotori ai proiectului. Ştiam, cred, fiecare dintre noi, ce ne aşteaptă, şi nu cred că destinele noastre sunt mai importante decât proiectul ce va să vină.

Regiunile vor exista în România de după 2010, iar noi, cei dintâi, vom fi probabil spectatori anonimi şi un pic frustraţi, mă gândesc, dar fericiţi că am avut dreptate.

Ideea este, până la urmă, de a eficientiza un stat costisitor până la extreme, de a-l aduce un pic mai aproape de visurile, atitudinile sau resursele fiecăruia. Nu e o mare filosofie în a schimba radical Legea 2/1968, a împărţirii administrative a lui Ceauşescu şi de a veni cu o nouă abordare a ideii, până la urmă, de românitate.

N-o să cred că a fi ardelean sau oltean sau moldovean înseamnă a fi mai puţin român. Dimpotrivă, diversitatea asta e complementară şi îmbogăţeşte. Dar nici nu o să fiu, în veci, solidar cu liderii de unică folosinţă, managerii gureşi ai patriotismului de gaşcă.

Cei care cred mereu că două regimente de recitatori de ode pot să dea măsura şi identitatea unei patrii, sentimentul că simplul fapt că s-au născut români e deja un miracol îndeajuns. Asta nu a putut schimba nicio mişcare, regionalistă sau nu, în România, venită din spaţiul civic.


"Regionalizarea va fi făcută, cel mai probabil, de ... „Regionalismul îmbogăţeşte identitatea naţională"

"Regionalismul e benefic şi din prisma administraţiei, dar şi din cea a solidarităţii. Când am propus acel proiect (n.r. – de regionalizare), prevăzusem şi o taxă de solidaritate interregională, de până la 10% din PIB-ul regiunilor, tocmai pentru a armoniza interesele. Nu poţi izola Ardealul la Soveja şi nici Oltenia la Jiu, există o continuitate economică şi socială. Nici nu poţi sta indiferent la inundaţiile din Banat sau la seceta din Moldova. Identitar, regionalismul e o realitate care îmbogăţeşte identitatea naţională, aşa cum cea naţională o îmbogăţeşte pe cea europeană".

„9 sau 10 regiuni sunt mai eficiente decât 41 de judeţe"

Sabin Gherman din 2008 nu are aceeaşi vizibilitate cu cel din 1998, Grupul Provincia şi-a pierdut glasul, secuii par că se bat cu morile de vânt de la Bucureşti. În acest context, ce şanse are un proiect de regionalizare a României?

Nici eu, nici Provincia şi nici secuii nu vom fi cei care vom implementa sistemul, după exerciţiul financiar european de după 2013. Europarlamentarii români, împreună cu liderii de partide, vor fi cei din fruntea bucatelor - şi, pe undeva, aşa e şi normal.

Important e ca ideea de bază a sistemului să nu fie pervertită în noi instituţii birocratice sau stufoşenii administrative. Vor trebui să ia în calcul că 9 sau 10 regiuni sunt mai eficiente şi mai ieftine decât cele 41 de judeţe. Că o comunitate regională are resurse specifice şi potenţiale specifice, care pot fi mai bine administrate la faţa locului de către oamenii locului.

Există o bază populară care să susţină un partid regional? La alegerile locale din 2004, dvs. şi Smaranda Enache, cei doi candidaţi la Primăria Clujului care aţi pledat pentru regionalizare, aţi strâns mai puţin de 3.000 de voturi împreună...

Un partid regional înseamnă în primul rând lideri politici. Partidul Ardelenilor a strâns, totuşi, peste 17.000 de adeziuni. Asta nu înseamnă însă că eu aş fi avut calităţile unui lider politic, că acei oameni m-ar fi votat, cât faptul că eram de acord unul cu altul.

Eram şi un pic în dezacord cu timpurile, chiar dacă sistemul propus de noi - cu transferul competenţelor către regiuni şi înfiinţarea consiliilor regionale - va fi cel spre care ne îndreptăm.

Regionalizarea va fi făcută cel mai probabil de guvernul central, care va păstra, pentru protecţie, şi legea partidelor, aberaţia care cere 25.000 de semnături din 18 judeţe plus Bucureşti. Cunoaşteţi o regiune istorică formată din 18 judeţe? ...

Regionaliştilor ardeleni le place să spună că Europa se termină la Biserica Neagră. Aţi pune o barieră la intrarea în Braşov dinspre Valea Prahovei?

Vechea Europă se termină la Braşov. Dar noua Românie continuă. Şi pe cât de mult le-o plăcea regionaliştilor ardeleni asta, pe atât, poate mai profund decât în sud, preţuim Balcanii pentru efervescenţa lor. Pentru Bregovici sau Tudor Gheorghe sau pentru geamparalele dobrogene.

Cât despre barieră, da, câteodată, dacă mi-ar sta în puteri, aş pune. Aş opri naibii manelele şi putorile transpirate care vor să ajungă în Vest, la produs, ţigănia aurită care face imagine. La Borş, la fel, pentru ale noastre loaze, din Ardeal.


„Bucureştiul faţă de provincii - stăpân scăpătat şi risipitor"

Spania sau Italia şi-au croit modele proprii de regionalizare. Există un model de regionalizare pe care ar trebui să îl urmeze România?

Modelele sunt proprii, principiile sunt identice. Pe scurt, România ar putea opta pentru nouă regiuni istorice - Maramureş, Crişana, Transilvania, Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova şi Bucovina -, plus Bucureştiul, ca entitate distinctă, cu Consilii Regionale care să regleze, respectând legile-cadru ale guvernării centrale, chestiuni privind investiţiile, taxele, turismul, transporturile, educaţia, cultura, de fapt toate celelalte care nu ar intra în atribuţiile centrului.

Cele 41 de judeţe ar putea fi reprezentate de consilii judeţene alese indirect, de şi dintre aleşii locali, în timp ce autonomia locală gestionează oportunităţile imediate.

Fiecare păstrează din taxe o parte, trimiţând bugetului central banii necesari întreţinerii armatei, externelor, instituţiilor naţionale şi de interes strategic. Avantajul e că oportunităţile, pe termen scurt, mediu sau lung, se armonizează, şi fiecare cetăţean poate controla costurile acestui stat.

Cum vedeţi astăzi atitudinea Bucureştiului faţă de provinciile istorice?

De stăpân scăpătat şi risipitor, dar atent în a păstra tradiţia vasalităţii. Dar, atenţie, Bucureştiul face la fel şi în cazul bucureştenilor. Problema fundamentală e de sistem, nu de oarecare capitală.

Bucureştenismul trebuie amendat - şi se putea numi şi albaiulism şi tecucism şi craiovism: e la fel de nociv. Atâta vreme cât un copil poate muri doar pentru că ministrul Sănătăţii a uitat să aprobe continuarea tratamentului (! - caz real, din Hunedoara), cred că acest sistem nu mai are nimic de spus.

Ce pârghii de dezvoltare ar avea Transilvania, ca regiune autonomă, în Uniunea Europeană?

Ca regiune a României, în Uniune. Pârghiile sunt aceleaşi pentru toţi. Poate cu un plus pentru Transilvania, datorită notorietăţii hollywoodiene în turism.

Dar regiunile româneşti, peste puţin timp, nu vor concura doar între ele, ci şi cu catalanii sau bretonii sau flamanzii, pentru tot ceea ce implică dezvoltarea. Or, noi suntem descoperiţi total la acest capitol.

Investiţia Mercedes e un exemplu. Faptul că firme din Sardinia sau Tirol deja reconstruiesc Kosovo şi noi stăm - alt exemplu. Uneori cred că ar trebui interzis „patriotismul", o vreme.

Să aibă voie să vorbească despre el doar cei ce muncesc 12 ore pe zi. În loc de cărămizi în piept - băşici în palmă. Ce tăcere s-ar aşterne, dar cum ar creşte productivitatea... Pentru că - nu-i aşa? - patriotismul fără medicaţie dăunează grav sănătăţii.


"Ţara mea este România, iar patria mea e Transilvania"

Ardelenii şi ceilalţi. În Ardeal sunt 150 de castele, în Moldova vreo şapte, în Oltenia unul singur. Asta spune câte ceva despre o anume civilizaţie. Dar Moldova, de vreo două secole, ni i-a dat pe Eminescu şi Porumbescu, pe Cantemir şi Creangă.

Asta spune câte ceva, iarăşi, despre fenomenul cultural. Iar din sud vine Brâncuşi. Fiecare avem şi n-avem. În Transilvania există însă, mai mult ca oriunde, sentimentul unei patrii. Poţi să spui, aici, că ţara mea este România, iar patria mea e Transilvania - şi ardelenii nu văd în asta o trădare. Avem o memorie un pic mai activă - ne amintim mereu că în sud se spune acum „serviciu uşor" şi la noi, în Ardeal, „spor la lucru".

De obicei, ardelenii cer Bucureştiului să li se ia mai puţin, pe când ceilalţi vor să li se dea mai mult... Sistemul e unul prost făcut, iacobin, în care, potrivit lui Dorel Şandor, munca a încetat să mai fie o garanţie a succesului. Te face să-ţi creezi patrii alternative, un fel de Second Life identitar, ca răspuns la eşecurile de parteneriat cu un stat violent şi costisitor.

Ardelenii, fără influenţa germană, maghiară, austriacă? Ar fi fost, poate, mai glumeţi şi mai vorbăreţi. Dar şi mai leneşi un pic. Asta, evident, dacă mai eram prin istorie. Amintiţi-vă că Biserica Ortodoxă Română din Ardeal a fost, până către 1 decembrie 1918, cel mai redutabil adversar al unirii propuse de Maniu şi Vaida-Voievod.

Sau de celebra „vreau Ardealul, dar fără ardeleni". Sau de faptul că nici acum şcolarii nu ştiu că în Cluj, la 1581, exista o universitate. Sau că la 1568 Transilvania era prima ţară din lume care recunoştea pluralismul religios, prin Edictul de Toleranţă de la Turda.

Toate acestea ne-au făcut, dacă nu deştepţii Pământului, cel puţin un pic mai atenţi la ceea ce se întâmplă cu destinul nostru. Aşteptările sunt mai mari, frustrările pe măsură.

Ardelenii, calităţi şi defecte. Ardelenii nu sunt o rezervaţie de oameni buni. Au o anume încetineală în afaceri, dar avantajul e că aici o strângere de mână contează mai mult decât un contract stufos. În rest, avem, fiecare, cam aceleaşi defecte, şi nu numai cu oltenii sau bănăţenii, dar şi cu, să zicem, valonii sau catalanii. Fabulous spirit...

Mă sperie, sincer, gândul că niciunul din guvernanţi nu poate să explice cum va arăta ţara asta peste douăzeci de ani. Eu cred că România lor e un vagon de dormit.
Sabin Gherman, jurnalist

Preţuim Balcanii pentru efervescenţa lor. Pentru Bregovici sau Tudor Gheorghe sau pentru geamparalele dobrogene
Sabin Gherman, jurnalist

SURSA: Adevarul.ro


gherman
de traian in data de 2008-09-01 10:02:24
tipul, chiar daca nu mi-e simpatic, are perfecta dreptate. cine are curajul sa recunoasca?

Pt. toti NEISPRAVITII di Romania !
de wader in data de 2008-09-01 09:55:53
Nu aveti impresia ca si noi ne-am SATURAT de VOI ! OOOO ! si ce ne-am mai saturat , mai ales ca "miticii" astia va tin in spinare neispravitilor ! Eu v-as da autonomie daca nu ar fi si ROMANI acolo sa va descurcati cu ce produceti , as interzice total accesul celorlalti romani acolo in zona aia de ungurii si de tradatori ca acest gherman -EMBARGOU TOTAL !

opinia mea.
de cainelemuntelui in data de 2008-09-01 09:48:04
Exista mult adevar in acest interviu, dar mitici, cu mintea lor ingusta, nu pot sa il vada. Asa se vede si din virful muntelui.


cainele tot caine..
de harghitean in data de 2008-09-01 10:11:39
Gherman, tu esti un pic tzigan dupa culoare, nu? iar partea aia alba se trage de la unguri sau secui, ca nu-i tot una. deci acum inteleg de ce gandesti si de ce reactionezi asa, doar esti scolit la budawcpesta. totul mie clar...si dak o pui si pe unguroaica sovina smaranda enache, lucrurile is sticla...noi romanii ardeleni, desi suntem nemultumiti de biucuresti si de ******* din sud (ii avem si in ardeal pe ai nostrii, no citeste ...Miticilor de mai jos !

de Oglinda in data de 2008-09-01 09:33:23
"vlad tepes", pune umărul la treabă şi învaţă limba RRROMINA vorbită de RRROMINII din RRROMINIA a lui "ion"="Furdui a lui Iancu". Învăţaţi gramatica limbii române, că vă crede lumea rrromi(ni) turci, ceea ce şi sunteţi... A propos, în cazul cântăreţului, Furdui şi Iancu sunt două nume de citeste ...

uitati-va
de puiu in data de 2008-09-01 09:32:35
Uitati-va la el ce fata are! Ce-i poti cere unuia cu capul gol? Pacat ca presa il readuce in atentie.

AGETUL MAGHIAR
de Burebista in data de 2008-09-01 09:18:27
Sa se duca in Ungaria si sa-si faca cate regiuni vrea acolo. Se vede de la o posta ce Urmaresc acesti tovarasi REGIONALIZAREA ROMANIEI si EVENTUAL TRANSILVANIA sa fie AUTONOMIE Da UNgureasca daca se poate....

ne place,nu ne place...
de Pronto,agent particular in data de 2008-09-01 09:09:49
Inteligenta individului ,consta si in faptul ,de a recunoaste un adevar,oricat de dureros ar fi.Nu sunt ardelean, dar am toata stima pentru fratii de peste munti.Recunosc,sunt altfel.Imi place mult expresia" in revolutie, eroii mor primii, iar fostii acuzatori se transforma in promotori ai proiectului."

Gări pe placul tuturor, mai ales al şmecherilor

AFACERE ● Plătim dobînzi pentru un credit de zeci de milioane de euro
Reabilitarea a 15 gări s-a făcut cu bani luaţi împrumut de la Credit First Suisse Boston, un grup financiar implicat în dosarul de spionaj şi trădare legat de privatizările din energie. Lucrările sînt întîrziate şi făcute de mîntuială.

Pentru modernizarea gărilor au fost gîndite două programe. Unul cu dedicaţie pentru gările principale: Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi şi Timişoara, iar cel de-al doilea pentru staţiile: Alba-Iulia, Arad, Bacău, Braşov, Buzău, Drobeta-Turnu Severin, Feteşti, Focşani, Galaţi, Oradea, Ploieşti Sud, Sibiu, Sighişoara, Suceava Burdujeni şi Tulcea. Bani nu erau prin visteria Transporturilor, aşa că s-a contactat un credit de 24 de milioane de euro de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare – BERD pentru programul cu localităţile fruntaşe. Pentru cel de-al doilea s-au luat 60 de milioane de euro de la Credit Suisse First Boston, un grup financiar pentru care a lucrat pînă nu demult şi Stamen Stancev, bulgarul acuzat alături de Codruţ Şereş, fostul ministru al Economiei şi Comerţului, de spionaj. Programul de reabilitare-modernizare a staţiilor de cale ferată a fost aprobat printr-o hotărîre de Guvern din 2002, modificată în 2003. Lucrările propuse au avut în vedere refacerea tencuielilor, finisaje moderne, pardoseli cu plăci de gresie ori recompartimentarea birturileor, a grupurilor sanitare, a vestiarelor, a cabinetelor medicale etc.

ÎNTRECEREA. La o primă vedere nu poate să scape ochiului faptul că o mînă de firme au concurat pentru îmbunătăţirea condiţiilor călătorilor. O mînă de firme care par să se învîrtă una în jurul celeilalte ca într-un joc de-a şoarecele şi pisica: General Service Grup 98, Romconstruct Holding, Concefa Sibiu, Integral Buzău, IMSAT, Muha din Suceava, Constrif, Intracom, Concas, Vertcon, Consig sînt cîteva dintre ele. Şi, ca din întîmplare, multe dintre aceste companii au fost implicate în diferite scandaluri legate de banul public. General Service Grup 98, care a candidat de una singură şi la refacerea Gării de Nord din Bucureşti, s-a procopsit cu gările din Braşov şi Feteşti, dar a mai concurat şi pentru alte patru locaţii identice, însă fără rezultat, poate şi din vina unicului asociat, Constantin Matei, care sărea bine de 70 de ani la momentul licitaţiilor. Mare noroc nu a avut nici Vasile Turcu, unul dintre acţionarii lui Dinamo, care, prin Romconstruct Holding, nu a cîştigat nici un contract, cu toate că a participat la nu mai puţin de şase licitaţii. Pentru gara Alba-Iulia, constructorul Concefa SA a primit aproape trei milioane de lei noi. Horaţiu Cercel, patronul Concefa, un apropiat al social-democraţilor, a sărit în barca pedistă acum trei ani, fiind răsplătit de atunci cu multe alte contracte din bani publici. Concefa începuse să fie sancţionată pentru întîrzieri încă din toamna anului trecut cu 0,05%/zi din valoarea neexecutată. La Arad, reconstruirea gării a revenit inevitabil firmei ICIM din localitate, pentru 8,25 de milioane de lei.

FRAŢII, CA FRAŢII. Gara din Bacău a revenit spre reîmprospătare unei asocieri de firme: Vertcon SA şi Conimpuls, ambele din localitate, valoarea contractului fiind de aproape şase milioane de lei. Vertcon îşi trage seva din Conimpuls, fiind practic o firmă derivată din cea din urmă. Ambele sînt strîns legate de fraţii Sechelariu, Miron Mitrea şi Adrian Năstase, prin dosarul Zambaccian. Constrif SA, din Slobozia, a luat gara Buzăului contra 4,3 milioane de lei. Avantajul Constrif se întruchipează în persoana directorului general, Cornel Anghel, un pesedist de vază ialomiţean care intrase, aşa, de ochii lumii, prin 2003 în vizorul lui Miron Mitrea din cauza întîrzierilor la construcţia unor blocuri ANL. Jurnalul Naţional v-a prezentat detaliat acum cîteva zile ce se întîmplă cu gara din Drobeta-Turnu Severin. Trandafir Giucă, patronul firmei de construcţii Building Exim SRL, a încheiat un contract de peste 21 de milioane de lei, bazîndu-se şi pe relaţia amicală pe care o are cu deputatul pesedist Eugen Nicolicea, naşul lui Miron Mitrea. Galaţiul a beneficiat de înfrăţirea ISAF SA şi Unicom SA, valoarea contractului fiind destul de mare, peste 23 de milioane de lei. Cele două firme şi-au adjudecat lejer licitaţia, neavînd nici un alt concurent. La Oradea s-au înfipt grecii de la Intracom Construct, care s-au mulţumit cu 6,6 milioane. La Ploieşti Sud s-a ivit constructor Concas SA din Buzău, care se poate mîndri că îl are ca preşedinte pe Ionel Gagu, fruntaş pesedist judeţean, la fel ca sighişoreanul Florin Pipas de la Consig, companie care s-a zbătut cu lucrările prin gara din localitate pentru 5,5 milioane. Metal Somet, afacerea familiei Gagu, este numele companiei care controlează Concas.

SCUMP! Dorel Gîrdean de la Termogaz Company SA din Haţeg s-a asociat cu Beniamin Rus de la Selina din Oradea să facă faţă gării din Sibiu. Fostul şofer Rus a ajuns acum cîţiva ani vicepreşedinte PSD Bihor, ceea ce i-a întărit prietenia cu un urmaş la scaun, pedist de felul lui, Gavrilă Ghilea. Cu cel puţin peste cinci milioane de lei care i-au revenit pentru lucrări, băieţii sînt la mijlocul clasamentului. Valoarea contractului pentru Tulcea a fost de aproape 3,9 milioane de lei. La licitaţie au participat Streliţia, Aedificia 2002 Construct şi Consal Trade. Prima este radiată, iar pe celelalte două le leagă numele lui Constantin Chicheanu, implicat în vînzări de fier vechi de la CFR. Chicheanu are 84% din Aedificia şi 100% din Consal, ceea ce presupune că amicul lui Mitrea a centrat şi tot el a dat cu capul. Gara Suceava Burdujeni este monument istoric. ACI-AG din Suceava, în asociere cu Hard Construct, a pierdut contractul de peste zece milioane, cîştigătorul fiind Muha SRL. Laura-Manuella Miron, patroana de la Hard, se poate mîndri cu o trimitere în judecată pentru evaziune fiscală. Consultanţa şi dirigenţia de şantier au căzut în sarcina Consis Proiect SRL, al cărei patron, Marian Baicu, se scălda în ape mari cu contracte primite de la Primăria Capitalei. Întîrzierile în finalizarea lucrărilor au fost motivate astfel: "Faţă de proiectul iniţial au apărut unele modificări în ceea ce priveşte cantităţile de lucrări şi în unele cazuri soluţiile iniţiale au trebuit adaptate la situaţia reală din teren în momentul execuţiei lucrărilor (mai cu seamă la clădirile monument istoric). Ca urmare, din motive obiective, au apărut decalări de termene la unele staţii, fără a afecta însă termenul final al proiectului pe ansamblul său. În plus, în cazul creditului CFSB a apărut o întrerupere de finanţare de 10 luni, în perioada octombrie 2004-iulie 2005". La sfîrşitul lui 2007, CFR avea de achitat peste 500.000 de euro dobînzi la cele două credite. Şi ne mai mirăm de ce e aşa scumpă călătoria cu trenul?!


Şmecheriile lui Bucşaru la Focşani
Cîştigătorul contractului pentru gara vrînceană a fost Art Construcţii 92 SRL, care şi-a umilit contracandidaţii la licitaţie, adjudecîndu-şi lucrarea cu ceva mai mult de 28 de milioane de lei noi. Art Construcţii 92 era una dintre firmele lui Dumitru Bucşaru, un om de afaceri apropiat al fraţilor Sechelariu, pentru care preşedintele Băsescu a găsit să facă lobby pe lîngă fostul ministru al Transporturilor, Gheorghe Dobre. Bucşaru, prin Art Construcţii, s-a plîns lui Băsescu că mai are de primit de la CFR peste 110 miliarde de lei vechi pentru lucrările la gara din Focşani. Reprezentanţii CFR nu au fost de acord cu pretenţiile lui Bucşaru şi l-au reclamat la DNA, iar Bucşaru s-a dus cu jalba la Băsescu, care imediat i-a cerut lui Dobre să rezolve problema. Ceilalţi candidaţi pentru contractul de refacere a gării din Focşani au fost: Valahorum SA, Continental Construct Invest SRL şi Ilvicop Construct SRL. După ce a reuşit să primească cadou o sumă frumoasă de la CFR, Art Construcţii a fost radiată. Valahorum aparţine grupului de firme condus de patronul echipei de fotbal din Urziceni. Continental Construct Invest s-a schimbat la faţă, devenind Green Construct, iar Ilvicop Construct a fost redenumită Lotus Construct. Green Construct este împărţită de Bucşaru şi de Eugeniea Mihalcea. Doamna Eugeniea are jumătate din Lotus Construct şi mai este şi administrator la Unirea Valahorum, o altă firmă a familiei Bucşaru. Această încrengătură ar trebui să dea de gîndit procurorilor şi Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice.

SURSA: Jurnalul.ro

1. fara logica | scris de polbac | 31/08/2008 21:58:10
Pt. autor: Oare in tara asta nu trebuie sa se refaca nimic de frica licitatiilor|(adevarat, toate aproape sunt trucate)?Asteptam permanent drobul de sare sa cada si ne lamentam? Interesati-va va rog de licitatiile desfasurate pentru constructiile din sediul Comisiei Europene sau a Parlamentului European si poate dati o alta tusa materialului.

2. Necolaiciuc va spune ceva | scris de Necolaiciuc Jr | 01/09/2008 09:09:35
Stimate ziarist, uiti sa ne spui un lucru esential: ca toate aceste furturi sunt legate de numele celebrului hot-miliardar Necolaiciuc!

3. pentru informarea dumneavoastra | scris de comentator | 01/09/2008 09:36:21
o minima informare v-ar fi facut sa descoperiti, domnule mogos, ca numele corect al bancii de investitii era credit suisse first boston, denumire la care de altfel s-a renuntat in 2006 in favoarea credit suisse. si nu cred ca e corect sa amintiti de aceasta firma in contextul celebrelor dosare in care inca nu s-a dovedit nimic, si oricum nu incearca nimeni sa implice credit suisse.

Pasagerii de pe Otopeni suportă preţuri năucitoare pentru o apă sau o cafea

Asocierea în care a intrat compania de stat îi aduce un profit lunar de 4-10 euro pe mp


Ministrul Ludovic Orban spune că se va face licitaţie sau se va renegocia contractul


Pasagerii de pe Otopeni suportă preţuri năucitoare pentru o apă sau o cafea
Pe Aeroportul Otopeni o sticlă de apă plată costă 80 de mii de lei vechi, la Budapesta şi la Atena este maximum un 1 euro, adică mai puţin de jumătate. Un capuccino costă la noi 115 mii de lei vechi, pe aeroporturile din Ungaria şi Grecia cel mult 1,5 euro. Lista poate continua, diferenţele rămân. V-aţi putea gândi că la asemenea adaosuri comerciale profitul Aeroportului Internaţional de lângă Capitală sunt imense. Greşit. Paradoxal, aeroportul câştigă sume ridicole de pe urma spaţiilor comerciale din interior. Firma care se foloseşte de cei 1.766 de metri pătraţi din interiorul aeroportului plăteşte pe lună doar 4-10 euro/mp. Între aeroport şi această companie există un contract de „asociere în participaţiune”. Pe româneşte, Aeroportul Henri Coandă vine cu spaţiul, iar firma îi dă un procent din profit. Doar 10% în cazul de faţă. Situaţia continuă din 1998, de când s-a semnat acest contract. Există însă acum şanse să se schimbe.

Potrivit unui document al Ministerului Transporturilor, valoarea spaţiului pe care aeroportul îl pune la bătaie în această afacere este mult mai mare decât aportul investitorului. Spunând că „într-adevăr, am observat că unele contracte sunt păguboase”, ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, oferă două soluţii: „organizarea unei licitaţii sau renegocierea beneficiilor de care are parte aeroportul.”

10 la sută din totalul profitului pentru aeroport

Care este însă povestea din spatele majorităţii spaţiilor comerciale existente pe Aero­portul Henri Coandă? În anul 1998, s-a încheiat un contract de asociere în participaţiune între C.N. Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti SA(CN AIHCB SA) şi SC Alpha Rocas SA, reprezentată de Saadeh Hardan. Aceasta din urmă este o societate care are mai mulţi acţionari, principalul fiind Alpha Overseas Holding, care deţine aproape 65 la sută din acţiuni. Restul de acţiuni este împărţit între C.N. Tarom SA, CN AIHCB SA, Alpha Airport Holdings şi Alpha Catering Services.

Potrivit acestui contract, încă în vigoare, dar unele prevederi s-au modificat prin semnarea unor acte adiţionale, Aeroportul Otopeni a intrat în această asociere aducând drept participare suprafaţa de 1766 mp - unde funcţionează mai multe spaţii comerciale – iar Alpha Rocas pune la dispoziţie întreaga logistică necesară pentru activităţile specifice. Contractul este perfect legal, deşi poate că nu ar fi fost rău – fiind vorba de o companie de stat – să se organizeze o licitaţie pentru o asemenea asociere. În acest mod, poate statul ar fi obţinut un profit mai bun şi nicidecum doar 10 la sută din totalul profitului sau plafonul minim garantat de 100.000 de euro pe an, cum se prevede într-un act adiţional semnat în anul 2005.

Ministrul Transporturi­lor este nemulţumit de contract

Potrivit unui document pro­venit de la Ministerului Tran­sporturilor, este posibil ca această situaţie să se schimbe. Astfel, la o solicitare a Aeroportului Henri Coandă pentru aprobarea prelungirii contractului, Direcţia Privatizare şi Postprivatizare ridică câteva semne de întrebare, subliniind că valoarea activelor cu care intră în asociere aeroportul este mai mare decât aportul investitorului. În aceste condiţii, ministerul solicită revizuirea cotei de profit ce ar trebui să revină aeroportului precum şi clarificarea altor aspecte insuficient fundamentate de către cei de la Henri Coandă.

Contactat telefonic ieri, ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, ne-a declarat referitor la acest subiect: “Într-adevăr, am observat că unele contracte sunt păguboase. În cazul de faţă nu există decât două variante: organizarea unei licitaţii sau prelungirea actualului contract în urma renegocierii beneficiilor de care are parte aeroportul. În cazul renegocierii va trebui să se ţină cont atât de creşterea numărului de pasageri cât şi de preţurile pieţei”.

Opinia experţilor imobiliari

Potrivit materialelor prezen­tate în şedinţele AGA şi CA, în perioada 1999-2004, Alpha Rocas a plătit la bugetul Aeroportului Henri Coandă câte 100.000 de dolari anual. Asta înseamnă - nefiind vorba propriu-zis despre o chirie percepută pentru spaţiul total de 1.766 de metri pătraţi - că aeroportul a obţinut un beneficiu de 4,67 dolari pe metru pătrat pe lună. Începând cu 2005, Alpha Rocas a efectuat plăţile în euro, respectiv 153.222 euro în acel an şi 176.000 de euro în 2006. Anul trecut, Aeroportul Henri Coandă a primit de la această firmă în schimbul folosirii spaţiului total de mai sus 223.000 de euro, echivalentul unui beneficiu de 10 euro pe lună pe metrul pătrat. În contractul dintre cele două părţi se menţionează de asemenea că Alpha Rocas se obligă să plătească aeroportului o sumă minimă de 8.333 de euro pe lună în schimbul desfăşurării activităţii pe spaţiul de 1.766 de metri pătraţi din interiorul acestuia, echivalentul a 4,67 euro pe lună pe metrul pătrat.

În momentul de faţă, chiriile pentru spaţiile comerciale variază între 100 şi 200 de euro pe metrul pătrat în zona Magheru şi sunt de circa 35-50 de euro pe mp în cazul magazinelor mai mici de pe marginea bulervardelor sau a străzilor mai importante din Capitală. Chiriile la spaţii comerciale se negociază aproa­pe întotdeauna după vadul comercial, suprafaţa tota­lă închiriată şi maturitatea contractului.

Altfel spus, indiferent că în spaţiul închiriat va fi o farmacie, un sediu de bancă, un Internet Café sau un boutic, chiria va fi aceeaşi. După cum ne-au declarat câţiva experţi de pe piaţa imobiliară, în cazul unei chirii pe un aeroport cel mai important lucru după suprafaţa totală este traficul de pasageri, echivalentul vadului comercial în cazul unui spaţiu comercial cu deschidere la bulevard. În 2007, Henri Coandă a înregistrat un număr de aproape cinci milioane de pasageri, fiind de aşteptat ca în 2010 numărul acestora să ajungă la circa 6,7 milioane.

Directorul general al Aeropor­tului Internaţional Henri Coandă, Gabriel Ţară, nu a putut fi contac­tat până la închiderea ediţiei.

SURSA: gandul.info

Postat de Geo la 31.08.2008 22:02

asa se fac banii, nene. nu-i nici un risc, nu se fac cu trafic de arme, de droguri sau de fete, se fac cu smecherii d-astea ordinare, avand complicitatea politicienilor. "saadeh hardan", hait ? roman de-al nostru...

Postat de salam burlan la 31.08.2008 22:16

cum dreq mai orbane, contract din 2008 si tu il vezi ca nu e bun doar cand dau reporterii telefon cu rata care macane in mina? prin 2004 aveam zbor de pe otopeni, ma duc sa iau una mica pt tovarasa si o cola pt mine...cand mi-a spus donsoara cat costa am renuntat la cola si i-am luat doar cafeaua la tovarasa, ca fara e nagging si vroiam sa incep ziua bine.

Postat de pasager la 31.08.2008 22:18

din articol razbate pregnant grija fata de profitul mic al aeroportului si nicidecum indignarea fata de jumulirea nerusinata a calatorilor ; pentru profit mai mare,o jumulire mai intensa!

Postat de MARTIN LONDRA la 31.08.2008 22:45

kktiva pe el de aeroport jegos si insalubru~!asta este aeroport??nu va este rusine sa ii spuneti aeroport??mergeti sa vedeti mizeria din el,scaune,wc???la fel ca si baneasa,este un infect dee loc public!!de ce ma mai mir,cind tara este condusa de lichele si ipocriti,mafioti si neciopliti,securisti si fosti comunisti!!la ce te astepti cind te reprezinta ,basescu,mitrea,iliescu,vanghelie,mazare,geaona,berceanu,vacaroiu,hreb enciuc,nastase,mona musca,udrea.........etc?????

Postat de status la 31.08.2008 23:27

de evitat otopeniul din mai multe motive. si acesta e unul. altele: lipsa de transparenta in privinta modificarilor de orice fel. comunicare de regula dificila cu personalul de deservire. mafia taximetristilor. toalete mizerabile. necivilizatie la tot pasul. personal, voi evita pe cat posibil otopeniul. vin rar in tara. am de gand ca pe viitor sa vin si mai rar. cand nu voi mai avea pe nimeni in tara sunt sigur ca nu voi mai tranzita otopeniul. doresc profituri maxime firmelor cu locatii pe aeroportul din otopeni. ps. un pont care nu ma costa nimic: cu putina rabdare puteti sa beti o cafea sau un suc pe orice aeroport din europa mai bune si fara senzatia amara ca ati fost jegmaniti.

Şoferul neatent îl acuză pe Zamfir

Gheorghe Zamfir a fost victima unui accident de circulaţie, vineri, la numai câţiva paşi de locuinţa sa.

Artistul a fost acroşat de un Mercedes de culoare deschisă în timp ce încerca să-şi recupereze câinii care săriseră din maşină direct în stradă. În urma impactului, Zamfir a căzut şi s-a lovit cu capul de asfalt, fiind ajutat să se ridice chiar de către autorul accidentului. Văzându-l pe maestru că „merge împleticit“, unul dintre martori a sunat la 112, iar Zamfir a fost transportat la Spitalul de Urgenţă Floreasca, starea sa fiind stabilă, potrivit medicilor.

„S-a izbit de maşina mea“

Martorii oculari povestesc că muzicianul, care tocmai îşi parcase maşina, s-a speriat când unul dintre câinii săi a sărit direct în faţa unui Mercedes cu numere de Franţa care venea pe strada Constantin Disescu dinspre Calea Griviţei. Deşi şoferul a frânat, Zamfir a fost acroşat când „a încercat să vadă ce s-a întâmplat cu câinii săi“, spun oamenii. De cealaltă parte, autorul accidentului, Valentin Gherman, este convins că artistul „s-a precipitat şi practic s-a izbit de maşina mea“.

Deşi accidentul s-a produs vineri în jurul orei 12.00, şoferul acuzat de părăsirea locului faptei s-a prezentat abia ieri la Secţia 4 de Poliţie, pe motiv că „a aflat de la televizor că este dat în urmărire“. Asistat de vecinii curioşi ieşiţi pe balcoane şi de oamenii legii, Valentin Gherman a reconstituit pas cu pas accidentul în care a fost rănit maestrul naiului, Gheorghe Zamfir. Convins că, de fapt, nu a avut nicio vină, pe motiv că, „din punct de vedere tehnic, domnul Zamfir l-a lovit, Gherman susţine că a aşteptat poliţia „câteva ore la locul accidentului“.

„Am lăsat numerele de telefon la martori“

Valentin Gherman nu consideră că a fugit de la locul faptei. Mai mult, acesta spune că „şi-a lăsat numerele de telefon la martori“ şi a aşteptat să fie contactat de cineva. Legea însă îl contrazice. Potrivit articolului 77 din Noul Cod Rutier, şoferul era „obligat să nu părăsească locul faptei fără încuviinţarea poliţiei, şi să nu modifice poziţia maşinii implicate în accident“.

Legea îi obligă inclusiv pe martorii prezenţi la faţa locului „să anunţe producerea accidentului la 112“. Aşa se face că şoferul va fi cercetat pentru vătămare corporală şi fugă de la locul accidentului, în timp ce Brigada Poliţiei Rutiere a declanşat o anchetă pentru a verifica modul în care au intervenit poliţiştii la locul accidentului.

CARIERĂ

Muzician, scriitor, artist plastic

Peste 120 de milioane de discuri vândute în întreaga lume. Aşa s-ar putea traduce cariera muzicală a artistului Gheorghe Zamfir, supranumit şi „Regele Naiului“. Muzicianul şi-a pus amprenta şi pe coloanele muzicale ale unor filme celebre precum: „Once Upon A Time in America“, „Karate Kid“ sau „Kill Bill“. În ultimii ani, Gheorghe Zamfir şi-a extins latura artistică şi în domeniul literar, dar şi cel al artelor plastice: a publicat versuri, o carte autobiografică, iar câteva picturi ale artistului au fost expuse în ţară şi în străinătate.

ARTIŞTI GERMANI DIN AUGSBURG LA HUNEDOARA

Foto grup, de la stanga la dreapta: Ioana Geier(mama mea), Siegfried Stiller, Silke Lühnen, Brane Roman, Cornelia Gebhardt.


ARTA ECOLOGICĂ SAU STRADALĂ, ARTA STRESULUI ESENŢIAL



În fierbintele „vânt african„ de august, pe simezele Hunedoarei, din grupul de plasticieni din Germania ( Augsburg), veniţi în schimb cultural sub egida Galeriei RO-GER-ART (manager Ioana Geier) - au expus pictori şi graficieni foarte diferiţi ca stiluri, însă – aşa cum am remarcat la vernisaj, având ceva în comun – mesajul artei lor. Este unul acut ecologic, subliniind şi angoasele şi speranţele omului actual – în diversitatea formelor de expresie dar sincretic fiind contestatare Fiinţa (trans) umană Heideggeriană transpare cu vehemenţă sau empatie colocvială - cerând comunicare elevată şi imperativul atitudinal faţă de suferinţele Naturii – recte ale omului în rezonanţă cu ea. Dacă abulia, autismul sau impactul traumatic se resimt în aceste lucrări, cel mai clar mesaj ne este adresat în sensul unei atitudini.



Artistul cel mai matur, negreşit, este maestrul Siegfried Stiller. El expune pe suprafeţe mari, aproape terorizante, o grafică a simbolurilor în „incinte suspendate” compozite, ce amintesc mişcarea suprearealistă dadaistă – ca registru al revoltei. Tehnica este complexă, aglomerată, cu elemente „ gematrice” şi silueta umană este explorată în proiecţii de figuraţie. Nudurile sunt expuse asociate în colaje, desenul reductiv conturat, personajul feminin fiind expus ca un cadru in care imaginea este răsturnată. În desen apar semne – simboluri ,ca nişte glife sau hieroglife, dând impresia unei abordări ezoterice. Se pot face tangenţe între arta sa şi Max Ernst sau Paul Klee, fără a fi vorba de manierism. Suprafeţe mari ce exercită o tensiune la percepţie, necesitând perspectiva ambientală simetrică. Stiller este un vizionar – grafica lui asimilând inclusiv modalitatea sculpturală.



Silke Luehnen este la extrema complexităţii lui Stiller ca teme şi execuţie. Tânăra plasticiană are obsesia terifiantă a unpor fiinţe-insecte sugerând metamorfozele kafkiene. Artista şi-a construit nişte personaje-simbol, amintind arta stradală, arta de celuloid şi a grafitti-ului dar şi a desenelor animate ori benzilor desenate.



Aceste personaje sunt redate pe fonduri cromatice fără degradeuri, în ipostaze umane, ele sunt înzestrate cu ochi imenşi, insectivori, parcă sunt nişte bizare fiinţe ale sub-naturii fosile. Un saurian ghimpat şi câteva grafici nonfigurative complectează un univers special, sufletesc, din care transpare trauma şi paradoxal o simpatie faţă de regnul animal. Aşadar o artistă a parabolei. Un calambur la îndemână privind-o pe Silke: la ea arta stradală – adică a strasse-ului nemţesc, refulează un şoc resimţit violent faţă de ostilitatea comportamentală. Iată de ce am amintit mesajul ecologist- psihic. Strasse - de la stress! Dincoace de această revoltă, arta ei hiper sensibilă, simplificând rafinament şi senzualism deloc nordic, este una de apărare a fiinţei, de rezistenţă faţă de suferinţa naturii UMANE. Personajele ei devin simple „linii cu ochi” iar abordarea este mixtă - acuzând artificialul, colajeria şi infantilizarea socială. Undeva adie Salvador Dali ca dealtfel, prin alte exprimări, şi la Stiller.


Cornelia Gebhardt este psihologistă iar arta ei este în acord structural cu ştiinţa-arta devine instrument de exprimare elevată a pshihicului uman reflectat. Gebhardt este un temperament artistic fragil, însă de o energie disimulată în tehnica execuţiilor, în travaliul morfo-cromatic ce accentuează feminitatea fără ostentaţie. Între ceilalţi artişti nemţi, poate e cea mai clasicizantă.



În fine, Brane Roman – artist german de sorginte sârbă, este un temperamental când desuet, când apt de rafinamente în care patosul se îmbină cu simbolismul subţire şi elegant al linilor lapidar traversate. Brane – etimon nominal slav al pădurii ( branişte, pădure de vânătoare la noi) – este integrat grupării din Augsburg nu atât prin simţire şi temperament efuziv, cât prin aderenţa la neo –expresionismul târziu german. Când infuzează în „turbionul” gross-contrast cromatic, amintindu-l pe Van Gogh- forme simbolice (mâna, cu predilecţie), Brane Roman exprimă foarte tensionat – impresionist - starea angoasei sus citate, dar şi atitudinea generică de ecologism. Întru totul, gruparea Augsburgeză este o solie a Comunicării elevate şi meritul scriitoarei şi managerei Ioana Geier, al Galeriei RO-GER-ART din oraşul german al Augustalilor, este de a fi intermediat un itinerar al deschiderii reciproce sub semnul generos al Artei. Cu atât mai mult edilii Hunedoarei merită şi domniile lor mulţumiri.

SURSA: Revista Agero

Maestrul Gheorghe Zamfir a suferit un grav accident rutier

Maestrul Gheorghe Zamfir a suferit un grav accident rutier sambata seara, in jurul orei 23:00 si se afla internat la Spitalul Floreasca. Starea sa este stabila.

Potrivit politiei, artistul iesise din locuinta sa din zona Garii de Nord si a fost acrosat de un autoturism, relateaza Antena 3.

Soferul care l-a accidentat pe Gheorghe Zamfir a fugit de la locul accidentului.

"Din primele date pe care le avem, se pare ca maestrul a iesit din curtea casei sale si a fost lovit de un autoturism de culoare alba, cu numere de inmatriculare straine. Incercam sa-l gasim pe conducatorul auto care l-a lovit pe domnul Zamfir", a precizat purtatorul de cuvant al Politiei Capitalei, comisarul Christian Ciocan.

Maestrul Gheorghe Zamfir urma sa cante de Ziua Limbii Romane la Chisinau. Pana in acest moment, nu se cunoaste daca maestrul si-a contramandat sau nu vizita la Chisinau.

SURSA: Ziare.com

r e4a7a mq3

astazi, 08:33
Usurel, usurel

...ni-i omoara pe toti. Vom ramane cu Simona Suhoi si Anna Lesko.

ioenelescu

astazi, 11:06
masina fara matricula?

asta e dovada ca mafiile domnesc in Romania. Intimplarea face ca i s-a intimplat unei persoane publice. Cite cazuri asemanatoare nu s-or fi produs iar criminalii sint bine mersi, in libertate. Unde e politia si ce face ea, in afara de lua mita si de a-l vina pe saracul care a depasit viteza cu 5km pe ora? In asa tara vrea D-l presedinte Basescu sa ne intoarcem? Nici pentru 5.000 Euro pe luna...

Stan

astazi, 11:27
Mie mi se pare destul de clar ce drac si-a bagat coada in acest accident...

Gheorghe Zamfir era pe cale de a reprezenta elementul romanesc in Chisinaul ruso-comunistilor!
Nu pare foarte ciudat ca da peste el o masina fara numar?
Scoala KGB a produs destui monstri!


Ilie Moromete

astazi, 11:46

In cazul de fata cred ca monstrul este roman de al nostru, respectiv o beizadea sau un rrrom cu 500 kg tupeu. Bucurestiul este plin de astfel de monstri cu super masini. Politia nu poate sa-si definitiveze actiunile de interventie asupra criminalilor de la volan din cauza JUSTITIEI CORUPTE. Politistii ajung ei insusi victimele monstrilor beizadiste si rromi. Aici am ajuns.. am speriat toata Europa, nu este cazul sa mai vina kgb-istii.

Şocant: referendum pentru autonomia secuilor, în ajunul Zilei Naţionale

Conducerea Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) a anunţat sâmbătă, la Sfântu-Gheorghe, Covasna, că se va adresa în scris consiliilor locale din Secuime să organizeze referendumuri oficiale în data de 30 noiembrie, în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare, transmite corespondentul NewsIn.
Preşedintele CNS, Izsak Balas, a declarat, sâmbătă, după şedinţa Comisiei Permanente a Consiliului, că vor înainta Parlamentului României statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc ca şi iniţiativă legislativă cetăţenească, după urmarea paşilor legali, iar potrivit legii organizarea unui referendum în această situaţie este obligatorie. "Pentru data de 30 noiembrie cerem un referendum necesar înaintării în Parlament a unei iniţiative legislative care propune şi modificarea limitelor administrativ teritoriale ale judeţelor, iar referendumul trebuie făcut înainte de depunerea acestei iniţiative legislative. În 2005, Comisia Legislativă a Parlamentului a avizat negativ această iniţiativă legislativă şi printre motivele invocate se specifica şi că modificarea delimitării teritoriale a judeţelor se face numai prin lege şi prin consultarea populaţiei, respectiv referendum. Atunci nu era o consultare a populaţiei, de aceea trebuie să cerem consiliilor locale să organizeze acest referendum", a declarat preşedintele CNS. Izsak Balas a mai afirmat că întrebarea care va fi adresată cetăţenilor prin acest referendum va fi formulată în asemenea fel încât aceştia să aibă posibilitatea de a răspunde dacă sunt sau nu de acord cu modificarea limitelor teritoriale ale judeţelor din care fac parte. "Accentul se pune pe obligaţia administraţiilor publice locale de a organiza un referendum în situaţia unei propuneri legislative care conţine şi modificarea limitelor teritoriale", mai spune Izsak, care a adăugat că întrebarea va fi adresată bilingv. Întrebat care sunt motivele pentru care se doreşte aceeaşi dată cu alegerile parlamentare, liderul CNS a motivat prin faptul că astfel s-ar uşura organizarea referendumului, inclusiv din punct de vedere financiar, în plus există un precedent, prin organizarea în aceeaşi zi a alegerilor europarlamentare şi a referemdumului pentru votul uninominal.
N.I.

SURSA: Gardianul.ro

Alistar
2008-08-31 4:23:15
fiţi Vigilenţi
Maghiarii ştiu bine ce vor, iar românii delirează şi se laudă tot timpul.

Gruia
2008-08-30 23:30:36
Vax albina
Mai bine s-ar duce la munca, la asfaltat sosele si la spart piatra, decat sa se tina de gainarii, ca oricum nu ii ia nimeni in seama.

roman ardelean
2008-08-30 23:13:19
CE MA?
HUNILOR,BAGATI-VA MINTILE IN CAP

„Sora mea, de 11 luni, a fost sfâşiată cu baioneta, în leagăn”. Mărturii ale supravieţuitorilor crimelor maghiare din Ip şi Trăznea

31-08-2008

Iertăm, dar nu uităm!Anul 1940 reprezintă pentru români una dintre cele mai negre file de istorie. În data de 30 august, pierdeam Ardealul prin odiosul Diktat de la Viena, ca numai după circa o săptămână, pe 7 septembrie, să cedăm şi Cadrilaterul, bulgarilor. Dintre toate, cea mai tragica va rămâne cedarea Ardealului, ca urmare a crimelor făptuite de armata hortystă, sprijinită de o bună parte a localnicilor maghiari. În doar 11 zile, criminalii unguri au ucis aproximativ 1.000 de români. Cele mai lovite de soartă au fost localităţile Ip, cu 157 de martiri şi Trăznea, cu 87. Singura vină a acestor oameni a fost că s-au născut români. Doi oameni care au supravieţuit măcelului, Gavril Bucovan şi profesorul universitar Ioan Puşcaş, împărtăşesc cititorilor ziarului Gardianul amintirile acelor zile de groază, când în preajma lor au fost seceraţi de armele horthyştilor fraţii, părinţii şi apropiaţii lor.

Masacrul petrecut în Ip, în curtea familiei Butcovan

Mărturiile lui Gavril Butcovan, din Ip, singurul suprevieţuitor care mai trăieşte, sunt cutremurătoare. Gavril Butcovan, astăzi în vârstă de 84 de ani, a povestit echipei Gardianul clipele de groază prin care a trebuit să treacă la doar 16 ani. „În zorii zilei de 14 septembrie 1940 am fost trezit de zgomotul asurzitor al focurilor de armă, ce răzbăteau dinspre casele vecinilor noştri. Era în jur de ora 5, încă era întuneric, şi m-a cuprins o frică ce nu v-o pot descrie în cuvinte. În familie eram de toţi 10 suflete. Părinţii şi 8 copiii. L-am trezit pe tata, Mihai Butcovan, şi i-am spus că sunt împuşcaţi românii. Însă tata nu putea vorbi de emoţie, pentru că bănuia ce ne aşteaptă. Mama o alăpta pe surioara Paulina, de 11 luni, iar parcă focurile de armă se înteţeau cu fiecare minut ce trecea. Mama l-a rugat pe tata să se uite pe geam să vadă ce se întâmplă pe uliţă, iar acesta i-a spus că vede oameni ce se plimbă agitaţi. Pentru o clipă mi-am aruncat şi eu ochii pe fereastră. Strada era plină de militari hortyşti şi consăteni maghiari, deveniţi copărtaşi la masacru. Pe când tata a vrut să deschidă uşa, deja soldaţii erau în curtea noastră. Unul dintre criminalii hortyşti s-a răstit la el, spunându-i să iasă afară din casă. La câteva secunde am auzit cinci bubuituri de armă. Atunci am ştiut că l-au împuşcat pe tata. Imediat au năvălit în casă 3 soldaţi, îndreptând puştile spre noi. S-au răstit şi la noi, bineînţeles în ungureşte, să ieşim afară. Mama i-a întrebat, arătând spre leagăn, că ce ve întâmpla cu fetiţa, la care soldaţii i-au răspuns că o s-o crească ei. Când am ieşit l-am văzut pe tata, care zăcea cu faţa în jos lângă peretele casei. M-am îndreptat înspre el, moment în care asasinii hortyşti au tras în mine. Cuprins de groază m-am prăbuşit lângă corpul neînsufleţit al tatălui meu. Mi-am dat seama că sunt în viaţă, simţind o arsură puternică. Inima îmi bătea tare pentru că în momentele următoare am văzut cum criminali i-au executat pe fraţii mei. În faţa casei, la câţiva metri de mine, au ucis-o pe soră-mea Maria de 18 ani, care a fost împuşcată în piept cu cartuşe dum-dum. Fratele Mihai, de 8 ani, a fost împuşcat în burtă, iar surioara Ana, de 5 anişori, care, disperată, striga <>, a fost secerată de gloanţele criminalilor, fără a mai putea auzi vreodată glasul mamei. Fratele Viorel, de 11 ani, a vrut să fugă spre grădină, însă soldatul ce-l urmărea l-a împuşcat în cap. Pe surioara Paulina, de doar 11 luni, <> soldaţi unguri au sfârtecat-o cu baionetele în leagăn. Asupra mamei au tras, rănind-o, însă a apucat să se ascundă sub o căruţă. Referitor la mine, cred şi astăzi, că şansa mea a fost aceea că nu m-am ridicat de lângă tata şi am stat culcat cu faţa la pământ, în timp ce călăii erau preocupaţi cu uciderea celorlalţi membrii ai familiei. Pe lângă mine şi mama au mai scăpat cei doi fraţi ai mei, Ioan de 12 ani şi Floarea de 6 ani, care au dormit în camera mică, unde criminalii nu au mai căutat. Bănuiesc că în sinea lor credeau că au ucis întreaga familie după ce au tras în 7 persoane şi au străpuns-o cu baioneta pe surioara Paulina”, ne-a mărturisit cu lacrimi în ochi Gavril Butcovan.

Bătăi, schingiuri şi îngropări de vii

Însă, mărturia acestuia continuă: „doresc să vă mai spun că cruzimea cu care a fost comis acest genocid întrece orice închipuire. Bătăile şi schingiuirile au început înainte de masacru cu 3-4 zile. Unii români au fost bătuţi până ce şi-au dat duhul. Lui Dumitru Sârca i-au tăiat mâinile, lui Dumitru Chiş i-au scos ochii, iar lui Pavel Sârca i-au smuls unghiile de la mâini. Nu pot să uit nici drama prin care a trecut Gheorghe Leonte şi soţia acestuia, care era în durerile facerii. Bărbatul a plecat după moaşă, dar pe drum a avut ghinionul să se întâlnească cu echipa criminală. Aceştia, sub ameninţarea armelor, l-au întors din drum, iar odată ajunşi în curtea casei l-au împuşcat. Soţiei i-au scos copilul din burtă cu baioneta. Pruncul nu a apucat să vadă lumina zilei, dar nici mama copilul. O altă tragedie s-a petrecut la cimitir cu Maria Sârca, de 40 de ani şi Maria Olla, de 15 ani. Cu toate că nu erau moarte şi soldaţii au văzut că acestea mai mişcau, totuşi au fost aruncate în groapa comună şi îngropate de vii. Trebuie să reţineţi că în acea zi de 14 septembrie 1940, orice român întâlnit pe stradă sau găsit acasă a fost împuşcat. Trebuie să vă mărturisec adevărul până al capăt. Nu toţi consătenii mei au pactizat cu criminalii hortyşti. Au fost şi maghiari care au sărit în apărarea familiilor de români, punându-şi prin acest gest chiar viaţa lor în pericol. Astfel au fost salvaţi din mâna ucigaşă a hortyştilor cel puţin 3 familii de români. Şi cu siguranţă dacă acţiunea criminală ar fi avut loc ziua ar fi fost mult mai mulţi care ar fi sărit în ajutorul nostru, al românilor, şi în mod sigur numărul celor ucişi era mult mai mic”, a încheiat cu glasul plin de durere Gavril Butcovan.

Masacrul de la Trăznea

În data de 9 septembrie 1940 trupele horthyste au intrat în comuna Treznea. Primele victime au fost copii aflaţi cu vitele la păscut. După ocuparea satului, soldaţii maghiari au dezlănţuit „asaltul”. Români şi evrei au fost ucişi cu focuri de mitraliere, străpunşi cu baionetele, iar casele incendiate. În urma acestor incidente au murit 93 de persoane, dintre care 87 de români şi 6 evrei. În presa vremii se relata despre cazul lui Nicolae Brumar, român ridicat din propria sa casă de trupele ungare şi împuşcat lângã o capitã de fân, împreunã cu soţia şi cele douã fiice ale sale, după care au fost ciopărţiti cu baioneta. Un alt caz este cel al lui Vasile Mărgăruş. Acesta a fost străpuns cu baioneta în mai multe părţi ale corpului şi apoi împuşcat în cap cu gloanţe model „dum-dum”. Deasemenea, preotul ortodox a căzut victimă. A ars in casa parohială, care a fost incendiată. În Trăznea se aflau şi 9 soldaţi români reîntorşi acasă şi demobilizaţi. Aceştia au fost împuşcaţi cu efectele militare pe ei. Învăţătorul şi soţia au încercat să se refugieze în comuna Pusta. Au fost prinşi şi aduşi la Trăznea, unde au fost răstigniţi pe uşa bisericii şi împuşcati.

Măcelul văzut cu ochii unui copil de 8 ani

Despre masacrul de la Trăznea ne relatează unul dintre supravieţuitorii a acelor timpuri, cel care a ajuns ulterior un medic şi un om de ştiinţă recunoscut de o lume întreagă, prof. univ. dr. Ioan Puşcaş, care a trăit acele grozăvii, fiind un copil de doar 8 ani. „Familia mea a supravieţuit acelor masacre petrecute în 1940 în comuna Trăznea. Arma soldaţilor honvezi a fost îndreptat către mine de trei ori. Ungurii au tras atunci chiar şi în biserică cu tunul. Înainte de 1940 ungurii şi românii trăiau în pace în comună. Masacrul de la Trăznea se datorează în mare parte grofului Bay Ferencz, neam cu Horthy. El i-a îndemnat pe honvezi să ucidă românii, pentru a acapara cât mai mult pământ. Pe noi, de cele trei ori, ne-au salvat de la moarte câteva familii de maghiari. Când au întrat în casă, aveam la noi un consătean român care venise la tata cu calul pentru potcovit. El nu ştia ungureşte. L-au împuşcat în faţa noastră. Următorii eram noi. Tata, care vorbea perfect ungureşte, a vrut să le demonstreze că suntem unguri, pentru a ne salva vieţile. Nu au vrut să îl creadă. <> (n.r. - eşti un valah împuţit!), strigau. Norocul nostru era că tata avuse la el cerificatul de naştere al unui prieten, care era maghiar, reformat. Când le-a arătat documentul, nu au căutat dacă era într-adevăr al lui. Şi-au cerut scuze că era să împuşte un ungur”, şi-a amintit marele cercetător ştiinţific. „După aceea a venit un alt val de ucigaşi. <> ne-a spus tata, János fiind cel mai bun prieten de-a lui din copilărie. Pentru că ardea aproape tot satul, ca o minune, a apărut János, care venise după pompa şi pentru a-l chema pe tata la stingerea focului. Când a văzut care este situaţia la noi, a început să strige la ei: <>. Aşa am fost salvaţi pentru a doua oară, iar prietenul lui tata ne-a dus, culmea, chiar în pivniţa grofului şi ne-a ascuns acolo. Apoi l-a luat cu el pe tata, lăsându-ne pe noi la adăpost sigur. Însă am fost găsiţi şi acolo. O trupă de honvezi, împreună cu un frate de a unui ucenic de-a lui tata i-a adus şi a confirmat că suntem români. Ne-au scos din pivniţă. În spatele nostru, în şanţ, erau o grămadă de morţi şi răniţi. Unul dintre soldaţi mi-a pus puşca la piept. Mi-am văzut moartea cu ochii. Nu ştiu de unde am avut putere, dar am început să număr ungureşte. Soldatul a rămas mirat, nu a apăsat pe tragaci, iar eu continuam să număr, apoi am început un să cânt un cântec unguresc, care mi-a venit în minte. Nu ştiu cât timp a terecut, arma lui era ţintuită încă de pieptul meu, când au apărut două fete, unguroaice, fiicele familiei Gall. Când au văzut ce se întâmplă, s-au năpustit asupra honvezilor, strigând: <> Apoi, ne-au luat de braţ şi ne-au dus la o altă familie maghiară, Fazakas. În bucătăria lor am stat până ce a venit tata. Am avut noroc că acest eveniment tragic s-a petrecut ziua. Dacă avea loc noaptea, ca şi la Ip, numărul morţilor sigur era mai mult mai mare, pentru că acele persoane care ne-au ajutat, nu aveau de unde să stie şi să intervină...”, a conchis doctorul Puşcaş.

In memoriam

Asociaţia Refuguiaţilor Deportaţi şi Expulzaţi din Ardealul de Nord (ARDEAN), cu sediul în Timişoara, a organizat un turneu în Ardeal, în perioada 29 - 31 august, pentru a aduce omagiu şi a comemora amintirea martirilor împuşcaţi în acele zile scrise cu sânge în istoria României. Deşi aceea perioadă, când în faţa lui au fost împuşcaţi pe rând părinţii şi fraţii, i-a marcat întreaga viaţă, Butcovan Gavril a stat drept între cele 35 de persoane venite din Timişoara, mărturisind că nu împărtăşeşte nici un resentiment şi nu aduce acuze poporului maghiar şi nici cetăţenilor români de etnie maghiară, pentru evenimentele tragice petrecute la IP. „(...)Dumnezeu, care le vede pe toate, este în măsură să-i pedepsească pe făcătorii de rele. Eu în calitate de creştin sunt un om iertător, dar nu pot uita ce s-a petrecut în satul meu când mi-am pierdut aproape toată familia”, a rostit, Butcovan, plin de durere, la cimitirul eroilor din IP. „Cu gândul curat şi cu inima deschisă doresc să înflorească în lume Pacea şi Frăţia pentru ca astfel de evenimente tragice să nu se mai repete, iar pentru martirii noştri dispăruţi pentru totdeauna dar nu uitaţi să zicem <>”

Claudiu Sere

SURSA: Gardianul.ro

ludovic
2008-08-31 10:01:03
de ce?
de ce mai trebuie analize calomniose?nu cred ca un meserias ungur sa nu munceasca la roman*** sint din Reghin si mai mult lucrez in valea ghurghiului la roman.Reghinul are primar ungur din primul tur datorita romanilor,aici traim in pace.cred ca aici Vadim se scarpina cind vede ca rimine numai cu fostul primar a cj-lui si cu Bolcas

vasee
2008-08-31 9:46:51
sa nu uitam
si sa ne rugam pt sufletele nevinovate,iar azi cind maghiarii vor autonomie sa negindimbine cit am suferit si sa nu le dam dreotul sa vorbeasca macar de asa ceva...

LEO
2008-08-31 8:26:44
GENEZA
,,CE SE NASTE DIN PISICA SOARECI MANANCA,, ATATA TIMP CAT MAI EXISTA ACEASTA SPECE TE POTI ASTEPTA LA ORICE DE LA EI MAI PUTIN OMENIE SI RESPECT

Studii Genetice
2008-08-31 4:32:07
de au ungurii comportament agresiv
Genetica uralica=maghiara este responsabila pt comportamentul ungurilor. Ungurii au avut cea mai mare rata a sinuciderilor in sec XX din lume, si cea mai mare rata de oameni cu boli psihice grave. Cautati pe google testul genetic numit: "The Uralic suicide phenomenon". Genetica maghiara duce la boli psihice grave, la dementa, degenerare si sinucideri.

dan
2008-08-31 2:05:37
exemplu
traiesc in west si am avut nevoie,la renovarea casei,de un meserias in constructii . am intrebat si maghiari dar nu aveau timp !!! eu ,personal, nu am auzit ca un maghiar sa lucre pentru un roman (cel putin in zona unde stau). am cunoscut ceva maghiari dar am renuntat repede la ei,pentru ca toate discutiile ajungeau tot la Istoria din Ardeal. Sint convins ,maghiari inarmati devin BESTII ! Gresim enorm atunci cind IERTAM !! Interesant.. ..pe noi (romanii)nu ne iarta nimeni !!!!!! Unde e Vlad Tepes .......?????????

chris
2008-08-30 23:42:18
Dumnezau sa-i odihneasca in Pace
Dupa ce ca sint niste criminali ma-i au si tupeu s-a ceara outonomie in tara noastra,daca ar avea bun simti acesti rasisti maghiar si-ar cere Iertare in fata Poporului Roman ptr.ceia ce au facut in anul 1940 si in ani 90, dar cum sint niste besti criminali si rasisti nu cred ca asi vor cee Iertare, acuma este tinpul ca Statul Roman s-a dea o lege prin care s-a impuna acestor rasisti s-a mai faca manifestati impotriva poporului roman(autonomie in tara noastra) care NICIODATA NU A FOST A LOR,acesti rasisti trebuesc alungati din tara noastra, si maghiarilor din ungaria care iau parte la manifestati impotriva poporului roman, interdictie pe viata

ELMA
2008-08-30 22:42:14
Spre aducere aminte!
Concetatenii maghiari au fost oameni,dar prea putini!!! Tatal meu a fost primar intr-o comuna din Ardeal.Cind au venit rusii,au adunat toti barbatii unguri si i-au pus la zid sa-i impuste.Tatal meu,ca primar a incercat calea dialogului si a reusit.Toti au fost elibeberati.Spre sfirsitul razboiului in sat se zvonea ca vin nemtii si ungurii.Mama ,intr-o discutie cu vecina Ilonka i-a zis:Oare ce va fii daca vin ungurii,Ilonka neni? Luati aminte la raspuns: - O SA SPINZURE PE TOTI ROMANII CU CAPUL IN JOS,CA SA AVEM SI NOI RIND LA MOARA!!!!!! ACUM,MAI MULT CA ORICIND:SA IERTAM,DAR SA NU UITAM NICIODATA!!!!