Insula Şerpilor: Ucraina cere mai mult decât URSS!

de Catalina Mihai (2008-08-27)

Preşedinţii Leonid Kucima (stânga) şi Emil ... Bucureştiul şi Kievul vor trebui să accepte verdictul instanţei de la Haga, după ce nu au reuşit să ajungă la un acord asupra platoului continental al Mării Negre

În curând, Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga ar putea pune capăt diferendului privind platoul continental al Mării Negre, care durează de peste 40 de ani.

În anii ’60, ca urmare a dezvoltărilor tehnologice, peste tot în lume a apărut interesul pentru exploatarea resurselor din platourile continentale. România şi Uniunea Sovietică nu au făcut nici ele excepţie, chiar dacă atunci resursele cunoscute din Marea Neagră erau mult mai mici decât cele din prezent.

Negocierile dintre cele două ţări au fost demarate în 1967. Până în 1987 au avut loc 10 runde de negocieri privind delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive din Marea Neagră.

Fără succes însă. Bucureştiul şi Moscova nu au reuşit să ajungă la niciun acord, din cauza divergenţelor de abordare a metodei de efectuare a delimitării şi a diferenţelor mari între soluţiile propuse de cele două părţi pentru trasarea liniei de delimitare.

Cei care au luat parte la aceste negocieri îşi amintesc că sovieticii au invocat inclusiv aspecte ideologice – apartenenţa la blocul socialist – pentru realizarea unor concesii reciproce "între state frăţeşti".

Eşecul negocierilor

După destrămarea URSS, zona a revenit Ucrainei, iar România a început, în 1995, negocierile cu Kievul, care s-au întins tot pe o perioadă de aproape 20 de ani. În perioada 1998-2004 au avut loc nu mai puţin de 34 de runde de negocieri.

Chestiunea platoului continental şi a zonelor economice exclusive a fost abordată şi în cadrul negocierilor privind încheierea Tratatului politic de bază. În timp ce România a adoptat metoda folosită şi de Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga, Ucraina a exacerbat rolul Insulei Şerpilor în rezolvarea acestui diferend. Rezultatul era o linie de delimitare care reflecta o pretenţie la o suprafaţă de platou continental şi la o zonă economică exclusivă nejustificată, de două ori mai mare decât cea cerută de URSS.

Bucureştiul a decis să aducă disputa în faţa Curţii de la Haga în 2004, după ce a îndeplinit cele două condiţii necesare.

Împărţirea spaţiului maritim

Curtea de la Haga va trebui să stabilească în ce mod se împarte între cele două state spaţiul maritim de 12.000 de kilometri pătraţi.

Potrivit legislaţiei internaţionale, fiecare stat are dreptul la 12 mile marine de la ţărmul apei cu care se învecinează. În mod normal, platoul continental, respectiv zona economică exclusivă, ar trebui să se întindă până la 200 de mile de la coastă, însă Marea Neagră având o întindere redusă, aceste spaţii s-ar suprapune.


Satul Alb are 15 locuitori

Ucraina a început în 2006 amenajarea unei localităţi (Satul Alb) pe Insula Şerpilor, în dorinţa de a demonstra că este locuită şi nu e doar o formaţiune stâncoasă, aşa cum susţine România.

În prezent, Insula Şerpilor, cu o suprafaţă de circa 170.000 de metri pătraţi, are 80 de locuitori, dintre care 15 cu statut de rezidenţi permanenţi. Kievul susţine că până la sfârşitul anului va fi instalată şi o conductă de apă.

Afacerile cu terenuri înfloresc pe insulă

Pentru a demonstra că Insula Şerpilor este una locuibilă, autorităţile ucrainene au demarat proiecte de infrastructură, pentru a o transforma într-o destinaţie turistică atractivă.

Portalul "Kontrakt" susţine că Insula Şerpilor, cu o suprafaţă de 17 hectare, îi interesează pe ucraineni nu doar ca sursă de hidrocarburi, ci şi ca loc de reşedinţă. În pofida faptului că Legea Funciară ucraineană interzice închirierea şi vânzarea terenurilor din fondul maritim, cererea pentru o parcelă în Insula Şerpilor este destul de mare.

Preţul de pornire pentru un acru (0,4 hectare) se ridică la 1.000 de dolari şi ajunge până la 70.000 de dolari, în funcţie de aşezare. Prin comparaţie, un acru pe cele mai scumpe insule din lume se ridică la aproximativ 3.000 de dolari.

Insula portugheză nelocuită Lisbon Island, cu o suprafaţă de 1.215 de hectare, a fost pusă în vânzare anul trecut cu un preţ de pornire de 374 milioane de dolari.

Cea mai scumpă insulă de pe mapamond este Markovo, componentă a arhipelagului artificial The World, vândută la începutul acestui an contra unei sume de 263 milioane de dolari, un acru ridicându-se la 106.000 de dolari.

Derularea procesului

Faza orală a procesului, care este publică, începe pe 2 septembrie cu pledoaria României, în calitate de reclamant. Prima rundă de pledoarii a ţării noastre, care va avea loc până pe 5 septembrie, va fi urmată de o perioadă de 4 zile, timp în care Ucraina îşi va susţine cauza.

În zilele de 15 şi 16 septembrie, România va prezenta Curţii soluţia de delimitare pe care o consideră echitabilă. Procesul se va încheia cu pledoaria Ucrainei, în perioada 18-19 septembrie. Faza deliberărilor va dura între 3 şi 6 luni.

Pretenţiile Kievului, mult mai mari decât ale Moscovei

Bogdan Aurescu, director general în MAE, a explicat pentru "Adevărul" care este miza procesului dintre România şi Ucraina de la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ).

Adevărul: Negocierile dintre România şi Ucraina privind acordul pentru delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive au durat foarte mult. De ce nu s-a putut ajunge la o înţelegere?

Bogdan Aurescu: Negocierile au început în 1967 între România şi URSS. Problema platoului continental şi a zonelor economice exclusive a fost reluată în 1995 în contextul negocierilor Tratatului politic de bază cu Ucraina (încheiat în 1997). România a susţinut metoda de delimitare a CIJ. Ucraina a preferat o altă metodă. Acesta e motivul pentru care nu s-a ajuns la o soluţie. Iar în 2004, când au fost îndeplinite condiţiile, România a putut sesizat CIJ.

Poate fi atacată hotărârea Curţii de la Haga?

Hotărârile Curţii sunt definitive şi trebuie executate imediat. Dacă o parte nu execută decizia - ceea ce nu s-a prea întâmplat până acum – cealaltă parte poate sesiza Consiliul de Securitate al ONU. Potrivit articolului 94 din Carta ONU, organizaţia poate lua măsurile necesare pentru ca deciziile CIJ să fie respectate.

E adevărat că există posibilitatea interpretării unei hotărâri dacă anumite paragrafe sunt neclare. Numai că, în cazul nostru, soluţia va fi practic o linie de delimitare, definită prin coordonate geografice. Prin urmare, va fi clară şi nu cred că va fi necesară interpretarea ei.



Bogdan Aurescu, liderul echipei României la Haga,crede că ... Făcând o comparaţie între negocierile cu URSS şi Ucra­ina, există diferenţe de abordare între cele două?

Categoric, pot spune că partea ucraineană a avut pretenţii de aproape două ori mai mari decât maximul cerut de sovietici în cei 20 de ani de negocieri.

Insula Şerpilor, rol secundar

Mulţi au impresia că la Haga va fi decisă şi soarta Insulei Şerpilor. Puteţi explica pe înţelesul tuturor de ce Insula Şerpilor nu face obiectul acestui proces?

Din punctul de vedere al apartenenţei sale, Insula Şerpilor nu face obiectul procesului de la Haga, pentru că în Tratatul din 1997, în Acordul Conex nu a fost inclusă şi posibilitatea ca acest tribunal să decidă asupra apartenenţei Insulei. În Tratatul din 1997 se prevede doar că CIJ va putea delimita platoul continental şi zonele economice exclusive şi nu se face nicio referire la o eventuală decizie asupra Insulei Şerpilor.

Şi totuşi care este rolul Insulei Şerpilor în cadrul acestui proces?

Ceea ce face obiectul diferendului este influenţa pe care o are sau nu insula asupra traseului liniei de delimitare. Discuţia privind caracterul insulei se situează mai degrabă pe un plan secundar – dacă ne raportăm la locul pe care această problemă îl ocupă în dezbaterile opiniei publice, unde subiectul este foarte sensibil din punct de vedere istoric. Sigur că la un moment dat va fi discutată şi influenţa unor formaţiuni maritime care se găsesc în zona de delimitare. Dar discuţia privind caracterul de insulă sau de stâncă nu va fi tranşată neapărat de Curte.

Ucraina a încercat să arate că Insula Şerpilor permite locuirea umană şi chiar a întreprins demersuri în acest sens. Va ţine cont Curtea de la Haga de aceste încercări?

Curtea are criteriile ei, desigur având în vedere şi argumentele părţilor. De fiecare dată când au existat tentative de înfrumuseţare a Insulei, România a reacţionat direct către Ucraina, prin corespondenţă diplomatică, cât şi public, prin declaraţii şi prin comunicate de presă. Acest tip de reacţii au rolul de a bloca orice efect al unor astfel de măsuri.

Relaţiile bilaterale, influenţate

Cazul a ajuns la CIJ în urma sesizării făcute de România. Credeţi că verdictul va afecta relaţiile româno-ucrainene?

Fără îndoială că verdictul va influenţa relaţiile bilaterale. Noi sperăm că în sens pozitiv, pentru că o problemă care durează de atâta timp va fi rezolvată şi va dispărea de pe agenda politică bilaterală.

Ce şanse de câştig are România?

Avem de-a face cu un proces în care nu se poate vorbi de câştig sau de pierdere. Ci de ceea ce pot câştiga ambele părţi. Şi cât de mult pot obţine. Pănă la urmă, miza procesului este una economică, mă refer la resursele medii de hicrocarburi, mai mult gaze naturale, din zona aflată în dispută.

Bogdan Aurescu

Director general în MAE, Bogdan Aurescu este conducătorul echipei României în procesul de la Haga. Rolul său este acela de a reprezenta ţara noastră în relaţia cu CIJ pe parcursul derulării procedurilor. Între 2001-2004, Aurescu a participat la negocierile cu Ucraina privind delimitarea spaţiilor maritime.

Soluţia va fi clară şi nu cred că va fi necesară interpretarea ei"
Bogdan Aurescu,
director general în MAE

SURSA: Adevarul.ro

Ucrainieni sau rusi tot criminali!!!
de Kermit in data de 2008-08-27 05:47:17
Normal ca au avut pretentii de doua ori mai mari !!! Curtea le v-a aproba pe linia ceruta de fosta URSS. Judecati si dumneavoastra. Si noi putem cere teritorii pana la Moscova, dar daca ne recuperam Bucovina si Basarabia intreaga ne multumim si cu atata. A d*** logica muscalilor, nu? Procesul trebuie bine gandit si cauza romaneasca aparata cu putere, mai ales ca acum in actuala conjunctura internationala, muscalii vor poza in victime. O sa vada NATO pe dracu, cu muscalii in interiorul aliantei. Ei n-au existat in mod real ca stat, tot timpul au fost o gubernie ruseasca, nu sunt ca polonezii si romanii care au avut o statalitate reala si care sunt prooccidentali, chiar daca vremelnic au fost sub bocancul Moscovei.

"kermit'-ai o gandire de broscoi adevarat !
de George P. in data de 2008-08-27 07:11:15
Suferi de boala romanilor : esti gata oricand sa dai porecle si verdicte definitiva, fara sa gandesti cat de putin ! Nu poti caracteriza doua popoare mari , vecine cu romanii, drept criminale , numai pentru ca-si apara interesele. Nici romanii nu pot fi numiti toti drept "***" , namai fiindca cativa indivizi ne fac de ras in lume ! Chiar daca nu-i iubim pe rusi sau ucrainieni , din motive istorice , asta nu inseamna ca nu trebuie sa-i respectam si sa traim in pace cu ei. Si noi si ei vom avea numai de castigat din acest lucru !