„Noi, liberalii, avem o viziune, avem obiective realiste pentru a ajuta România să devină a şaptea putere economică a Europei”, a declarat Tăriceanu la prezentarea programului de guvernare al partidului
„O astfel de măsură (creşterea salariilor n.r.) ar avea ca efect creşterea fără precedent a inflaţiei... ceea ce ar duce România într-o stare de instabilitate economică”, a declarat ieri Varujan Vosganian
Executivul a declanşat o avalanşă a creşterilor salariilor şi pensiilor pe care acum nu o mai poate gestiona. Adunate, pomenile electorale promovate de Guvern şi Parlament aduc România în faţa unei prăpăstii financiare. Ieri, după ce colegii săi de partid, liberalii, au susţinut în Parlament creşterea cu 50% a salariilor dascălilor, ministrul Vosganian a ieşit pentru a ne explica dezastrul economic spre care se îndreaptă România dacă „dărnicia” nu se opreşte. Vosganian încearcă acum să negocieze cu sindicatele o lege deja votată, lovindu-se, firesc, de refuzul acestora, care nu vor să renunţe la un drept câştigat. În plus, calculul celor 300.000 de voturi câştigate de la profesori se dovedeşte a fi păgubos.
„Avem 1,5 milioane de angajaţi posibili alegători”, ameninţă funcţionarii publici, care cer şi ei 50% în plus la leafă, pe raţionamentul „nouă de ce să nu ne dea?”. Guvernul, pus în faţa unei avalanşe de solicitări similare, cere acum intervenţia CSAT-ului, a Curţii Constituţionale şi a Băncii Naţionale, pentru că suntem la un pas de „instabilitate economică”, e în pericol statutul României de ţară membră a UE, iar ţinta trecerii la euro nu mai stă în picioare.
Vorbind în nume personal, directorul BNR Eugen Rădulescu a rezumat, pentru „Gândul”, rezultatele acestei politici de acordare a „atenţiilor” înainte de alegeri: „Trebuie înţeles un lucru: se pot dubla, se pot tripla salariile, dar nu se va dubla sau tripla nivelul de trai”.
ANALIZĂ Constatări economice tardive
Vosganian ne arată buzunarele goale ale ţării
Guvernul a dat, Parlamentul a plusat: rezultatul-catastrofic
„Se pot dubla, se pot tripla salariile, dar nu se va dubla sau tripla nivelul de trai“
După primele creşteri, atitudinea Guvernului a fost „se poate”, premierul Tăriceanu lăudând creşterea record a economiei româneşti. Şi ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, explica la primele creşteri că are de unde să ia bani. Acum a întors-o. Iată cum descrie Vosganian acum viitorul României în urma creşterilor de salarii şi de pensii de până acum: „O astfel de măsură ar avea ca efect creşterea fără precedent a inflaţiei, accentuarea deficitului de cont curent şi un deficit bugetar uriaş, ceea ce ar duce România într-o stare de instabilitate economică, care va fi agravată de situaţia internaţională. Este cu atât mai neobişnuită o astfel de decizie cu cât toate ţările din Europa şi Statele Unite iau în aceste momente măsuri de precauţie pentru a se proteja de efectele crizei financiare”.
Ministrul de Finanţe a adăugat că majorarea cu 50% a salariilor profesorilor va antrena revendicări din partea tuturor sindicatelor ai căror angajaţi sunt plătiţi de stat, ceea ce ar putea duce deficitul bugetar la 7%, cu 4% mai mult peste pragul pe care Uniunea Europeană ne-a avertizat să nu îl trecem. Acest procent, 7%, aplicat deficitului bugetar poate echivala, fără exagerări, cu prăbuşirea economiei României. „Un deficit bugetar de 7% ar duce aproape instantaneu la un deficit extern de 18%, nu de 14% cât sperăm să fie la sfârşitul anului. Cursul o va lua razna. Am putea vedea leul nu la 3,8 lei/euro cât îl avem acum, ci la patru sau la 4,5 lei/euro. Creşterile salariale vor pune presiune pe inflaţie, care ar putea atinge cote foarte mari. Trebuie înţeles un lucru: se pot dubla, se pot tripla salariile, dar nu se va dubla sau tripla nivelul de trai”, ne-a declarat Eugen Rădulescu, director în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), care a precizat că aceasta este părerea lui de specialist şi că nu reprezintă poziţia oficială a BNR.
La acestea se adaugă, evident, şi pornirea procedurii de depăşire a deficitului bugetar stabilit de România cu Uniunea Europeană, de 3%, ceea ce va accentua şi mai mult celelalte efecte pentru că România nu va mai fi credibilă din punct de vedere al dezvoltării economiei. Rădulescu a dat ca exemplu ceea ce se poate întâmpla în cazul vecinilor unguri. „Acum trei-patru ani partidul aflat la conducere a votat creşterea salariilor din administraţie cu 50%. Ce a urmat este evident, ţinând cont că de atunci sunt practic în recesiune”, a explicat el. (V.R.)
Consecinţe:
• Leul ar putea ajunge până la 4-4,5 lei/euro sau mai sus
• Inflaţia va creşte la niveluri record
• Deficitul comercial va depăşi 18% (acum este 14%)
• UE ne va sancţiona pentru că depăşim un deficit de 3%
• România va rata adoptarea euro în 2014
• Investitorii ar putea anula proiectele anunţate
• Dobânzile la creditele externe vor creşte
• Agenţiile de rating vor califica economia drept vulnerabilă
• Creditele în lei se vor scumpi
Rezultat Banii duşi dintr-o parte în alta
Salariile blochează investiţiile în şcoli
Creşterea de 50% opreşte contractele de reabilitare semnate de minister
Două zile a ţinut fericirea cadrelor didactice. Ministrul Vosganian spune că nu are de unde să dea măririle prevăzute în lege cerând intervenţia CSAT-ului, a Curţii Constituţionale şi a Băncii Naţionale. Pentru a fi convingător, Vosganian a prezentat actualele salarii medii ale profesorilor, spunând că un universitar câştigă între 5.500 şi 8.800 lei, iar un conferenţiar între 2.700 şi 3.400 lei, în timp ce un dascăl din preuniversitar ar fi ridicat, în septembrie 2008, un salariu mediu de 1.970 lei.
Pentru a da o imagine a catastrofei financiare ce s-ar abate peste România, Vosganian a prezentat salariile brute, cu toate sporurile şi sumele provenite din fondurile extrabugetare, din granturile de cercetare, din fondurile publice. Prim-ministrul Tăriceanu a fost mai temperat, vorbind despre o majorare diferenţiată a salariilor, care i s-ar părea „mai logică” decât cea propusă de Parlament „cu prea puţină logică în spate şi prea mult populism”. Premierul a cerut sindicatelor din Educaţie să vină la negocieri, fiindcă „o majorare cu 50% nu este sustenabilă din punct de vedere economic”.
Dascălii nu vor să negocieze o lege votată
La unison, cele 4 federaţii au declarat că sub nici un motiv nu vor accepta o asemenea umilire a dascălilor. Aurel Cornea, liderul celei mai mari federaţii, FSLI, ne-a declarat: „Nimeni nu are dreptul să negocieze legea (n.m. – de majorare a salariilor), nici partidele politice, nici prim-ministrul”.
Surse financiare ne-au precizat că punerea în aplicare a legii votate de Cameră, începând cu 1 octombrie (pentru 2 luni), va avea drept consecinţă blocarea oricărei investiţii şi a contractelor care sunt deja semnate şi se află în derulare.
Pentru 2009, salariile majorate cu 50% ar putea fi suportate de acordarea a 6% din PIB, dar ar bloca de asemenea investiţiile. Practic, toţi banii pentru investiţii ar trebui să meargă la salarii, iar continuarea investiţiilor ar presupune acordarea unui procent în plus din PIB Educaţiei. (M.M. Vergu)
În plină criză, studenţii i-au smuls lui Adomniţei burse cu 30% mai mari
După ce au ameninţat cu greva generală, studenţii l-au convins pe ministrul Adomniţei să le mărească bursele, anul viitor, cu 30%, de trei ori mai mult decât planificase iniţial MECT. În urma negocierilor, ce au durat cinci ore, liderii a două federaţii studenţeşti (UNSR şi ANOSR) şi ministrul au căzut la pace, semnând un protocol în urma căruia au câştigat o creştere cu 15% a burselor, începând cu 1 ianuarie 2009, urmând ca la 1 octombrie 2009 acestea să fie indexate cu încă 15%. Nemulţumit de discuţiile pe care le-a purtat la minister, preşedintele USR, George Păduraru, a părăsit sala, acuzându-l pe Adomniţei de incompetenţă şi aroganţă:
„A primit ordin de la Tăriceanu să nu cedeze. E un incompetent care a dat dovadă de maximă aroganţă faţă de studenţi”. USR şi UNSR au cerut iniţial dublarea valorii burselor, care ar fi trebuit să ajungă, în opinia lor, la nivelul salariului minim pe economie, un fond special pentru construcţia şi reabilitarea campusurilor, ierarhizarea universităţilor şi asigurarea pentru studenţii din toate centrele universitare a reducerii pentru transportul în comun. (R. Florea)
Presiune Ameninţând cu 1,5 milioane de voturi
„Nouă de ce să nu ne dea?“, strigă funcţionarii publici
Sindicatele din administraţia publică cer şi ele creşterea salariilor cu 50%, ba chiar ameninţă cu grevă dacă nu o vor primi. De unde vor veni banii este o problemă pentru care liderii sindicali consideră că nici nu ar trebui să-şi piardă timpul, în condiţiile în care politicienii au început să arunce cu bani.
„Dacă decizia de majorare a salariilor profesorilor ar fi fost una fundamentată economic, aş fi stat la discuţii. Dar a fost o decizie pur politică: să le dăm bani să-i facem fericiţi în prag de alegeri. Păi, atunci, nouă de ce să nu ne dea? Declară administraţia publică sector de interes naţional pentru că avem 1,5 milioane de angajaţi posibili alegători dacă se vor duce la vot. Iar dacă politicienii au mărit salariile profesorilor şi nu le vor mări şi pe ale noastre, îi anunţ că, pentru 300.000 de voturi, ale profesorilor, o să piardă de 5 ori mai mult”, a explicat Vasile Marica, preşedintele Alianţei Sed Lex, cea mai mare structură sindicală din sectorul public. Este posibil ca revolta celor din administraţie să fie doar începutul revendicărilor din sectorul bugetar şi din întreprinderile de stat. Cine n-ar vrea o mărire de leafă? (Caterina Nicolae)
Reacţie Sesizând Curtea Constituţională
Executivul atacă pensiile mărite de Parlament
Pe motiv că nu are bani, Guvernul a atacat la Curtea Constituţională o lege votată în Parlament care prevedea majorări substanţiale de pensii pentru cei care au lucrat în grupele I şi II de muncă. Legea ar fi trebuit să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2009 şi, prin prevederile ei, punea în umbră majorările pe care le-a acordat Guvernul aceloraşi categorii de pensionari prin ordonanţa care a intrat în vigoare de la 1 octombrie. Se ştie că pentru fiecare an lucrat în grupa I se adaugă la vechimea pentru pensie un spor de 6 luni, iar pentru fiecare an lucrat în grupa a II-a – de 3 luni. Ordonanţa Guvernului prevede că cei care au lucrat în grupa I vor primi o jumătate de punct de pensie pentru fiecare an de spor, indiferent de punctajul avut, iar pentru cei care au lucrat în grupa a II-a – un sfert de punct pentru fiecare an de spor.
Legea adoptată de Parlament este mult mai generoasă: acordă 50% din punctajul avut pentru fiecare an lucrat în grupa I şi 25% din punctaj pentru fiecare an lucrat în grupa a II-a. Faţă de ordonanţă, aplicarea legii cere un efort bugetar estimat la minimum 500 de milioane de euro pe an. Şi pentru că alegerile bat la uşă, cele două acte normative capătă greutate, deoarece în grupa I şi a II-a de muncă se încadrează circa 1.800.000 de pensionari.
„Înverşunarea cu care Guvernul contestă legea votată de Parlament vine din raţiuni politice. PNL-iştii sunt supăraţi că au făcut şi alţii ceva bun pentru pensionari. Şi ceva într-adevăr bun, o recunoaştere a anilor munciţi în condiţii grele, nu ca ordonanţa dată de Guvern care este un nimic”, afirmă Gheorghe Barbu, deputat PD-L, iniţiatorul legii. Barbu spune că legea pe care a iniţiat-o prevede limpede sursa de venituri pentru majorarea pensiilor: transferuri de la bugetul de stat la bugetul fondului public de pensii. (Caterina Nicolae)
Ministrul Muncii calculează
Conform Marianei Câmpeanu, noul ministru al Muncii, recalcularea pensiilor pentru grupele I şi a II-a de muncă costă 250 de milioane de euro, în varianta propusă de guvern prin ordonanţă, şi 800 de milioane de euro, în varianta legii adoptate de Parlament. În plus, este imposibil, spune ministrul, ca, în interval de 3 luni, pensiile a 1.800.000 de oameni să fie recalculate de două ori. (Caterina Nicolae)
Pensionarii derutaţi
Vestea că guvernul a contestat la Curtea Constituţională o lege privind majorarea pensiilor se pare că a băgat spaima în bătrâni. Puţini au înţeles despre care act normativ este vorba, iar noul ministru al muncii a fost asaltat de telefoane. „Pensionarii sunt disperaţi că nu li se mai acordă nimic. Vă rog frumos, indiferent ce comentarii faceţi după aceea, daţi ca ştire că de la 1 octombrie valoarea punctului de pensie creşte cu 20% şi, totodată, va începe recalcularea pensiilor pentru cei care au lucrat în grupele I şi II de muncă”, a fost apelul adresat ieri seară de Mariana Câmpeanu, noul ministru al muncii, ziariştilor. (Caterina Nicolae)
SURSA: Gandul.info
NO COMMENT - consider asta ca fiind una dintre multele stiri care nu au nevoie de comentarii. Gestul mizer al guvernului spune tot.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu