Pădurea din hârtie prinde rădăcini în toată ţara

Un proiect privind plantarea de puieţi folosind banii proveniţi din reciclarea hârtiei se dovedeşte un mare succes. Claudia Cătană a transformat deja aproape 350 de tone de maculatură în mii de copaci adevăraţi.

După eşecuri repetate în demersul de a accesa fonduri pentru a pune pe picioare un proiect gândit de ani de zile, Claudia Cătană „a plantat” „Copacul” fără nicio resursă.

Aduna maculatură de la oamenii din Bucureşti şi o căra la centrele de colectare cu un Matiz al prietenei sale sau cu un Fiat pus la dispoziţie după cinci după-masa de asociaţia neguvernamentală la care lucra de opt ani de zile.

Îşi pusese în gând ca din banii obţinuţi din colectare să cumpere puieţi şi să-i planteze prin parcuri sau în zonele defrişate ale ţării.

„De fapt, asta înseamnă «Copacul de hârtie». Colectez hârtie şi carton de la diverse companii sau de la oamenii obişnuiţi, le duc la centrele de colectare, iau bani pe ele şi cu aceştia cumpăr copăcei pe care îi plantez împreună cu voluntarii acolo unde este nevoie de ei”, a spus Claudia Cătană, iniţiatoarea proiectului.

Au pornit la drum doar cu o maşină

Totul a început în aprilie anul trecut, iar succesul de care “Copacul” s-a bucurat a depăşit orice aşteptare. Numărul companiilor care sunau pentru a le fi preluată hârtia nefolositoare creştea de la o zi la alta, astfel că, numai după câteva luni, Claudia împreună cu ceilalţi trei membri iniţiali ai proiectului – prietena ei şi doi voluntari – nu mai reuşeau să facă faţă solicitărilor.

Matizul devenise aproape inutil, având în vedere cantitatea de hârtie pe care erau nevoiţi să o adune zilnic.

„La un moment dat, celebritatea era mai mare decât noi şi toată lumea vroia să ne dea hârtie, iar noi nu reuşeam să ajungem să o luăm”, ne-a povestit Claudia.

„Unii ne sugerau chiar s-o lăsăm baltă, dacă nu suntem în stare să facem lucrurile cum trebuie. Noi am plecat la drum convinşi că nu vom avea succes”, a adăugat ea.

Într-un an şi jumătate însă, “Copacul” a prins rădăcini. Li s-au alăturat sponsori care le-au pus la dispoziţie maşini cu capacitate mare şi care le-au ajutat să extindă proiectul la nivelul altor oraşe din ţară.

Deşi a început în Bucureşti, “Copacul de Hârtie” există acum şi în Cluj, Craiova, Constanţa şi mai nou, în Timişoara. Acum, peste 650 de companii şi zeci de persoane fizice donează hârtie “Copacului”, numai în Bucureşti.

Zece kilogramede hârtie, un puiet

„Copacul de Hârtie „s-a prins” atât de bine pentru că e o idee simplă, atât de simplă încât mă întreb cum de nu s-a gândit altcineva înainte să facă acest lucru”, spunea Claudia.

Ea ne-a povestit că, odată cu lansarea proiectului, şi-a dat seama că oamenii vor să recicleze, trebuie doar să li se asigure un minimum de infrastructură, astfel încât să nu le solicite mari eforturi.

„Eu credeam că vom fi nevoiţi să batem la uşa companiilor şi că ne vom ruga de ele să recicleze. Surpriza a fost că, de când am început, eu nu am trimis nicio solicitare de intrare în proiect.

Toate companiile au apelat ele însele la noi”, mai spune Claudia. Acum, şoferii „Copacului” preiau de la companii minimum 50 de kilograme. “La început nu pusesem nicio limită şi au existat situaţii în care am fost chemaţi pentru patru plicuri”, a mai zis ea.

De atunci, au adunat aproape 350 de tone de hârtie şi carton, iar cu banii câştigaţi din colectare, Claudia a cumpărat pomi, iar voluntarii “Copacului” – mii, înscrişi pe site – au plantat copaci în patru parcuri din Capitală, iar în toamnă au împădurit o zonă defrişată de lângă Haţeg, la Râul de Mori. În Bucureşti, kilogramul de hârtie poate ajunge şi la 24 de bani, în Craiova însă, acesta nu depăşeşte 6 bani.

Claudia are de gând să-şi canalizeze resursele plantând copaci la munte, şi nu în centrele urbane. „Anul trecut am plantat 1.000 de puieţi în oraş, dar cu aceiaşi bani puteam planta 10.000, la munte. Copăceii de oraş costă mai mult pentru că sunt mai mari”, a mai spus ea. Cu zece kilograme de hârtie, Claudia cumpără un puiet pentru plantat în zonele montane.

Verde Cafe, sediul “Copacului”

“Copacul” nu a avut până de curând un sediu, iar oamenii care voiau să-i cunoască pe cei care le „reciclau hârtia” nu prea aveau cum să o facă.

Claudia ştia că nu are resurse să închirieze un loc, aşa că a început să se gândească la o posibilitate de achiziţionare a unui spaţiu care să se autofinanţeze. A apărut astfel Verde Cafe, o cafenea călduroasă care, pe ritmuri de rock alternativ, găzduieşte conferinţe de mediu şi primeşte laolaltă oamenii interesati de ''copacel''.

Reciclarea salvează copacii

Pentru fabricarea unei tone de hârtie se folosesc aproximativ trei tone de copaci, adică sunt tăiaţi în jur de 20 de arbori.
Pentru a obţine o tonă de hârtie de ziar sunt tăiaţi 12 copaci.
Prin reciclarea unei tone de hârtie sunt salvaţi 17 copaci.
Pentru reciclarea hârtiei se foloseşte până la 80% mai puţină energie faţă de fabricarea hârtiei din materie primă.
Hârtia poate fi reciclată de maximum şapte ori.
După aceea, se adaugă fibră nouă, pentru ca produsul final să nu-şi piardă caracteristicile.
Din 100 de tone de hârtie colectate se pot replanta aproximativ 15 hectare de pădure.
Prin reciclarea unei tone de hârtie se economisesc 30.000 litri de apă, 4.200 KwH energie şi 2,5 metri cubi de spaţiu destinat depozitării deşeurilor.

Prea puţin spaţiu verde pe cap de locuitor

Suprafaţa împădurită ocupă numai 26% din teritoriul ţării noastre, sub media europeană. Spaţiul verde pe cap de locuitor în România este, de asemenea, cu mult sub normele impuse de Bruxelles.

În vreme ce în capitala noastră fiecărui bucureştean îi revine, în medie, cam opt metri pătraţi de spaţiu verde, locuitorii din Stockholm se bucură de circa 82 mp, aceasta în condiţiile în care Uniunea Europeană impune un minimum de 26 mp pe locuitor, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii, aproximativ 50 mp.

Cu toate acestea, pădurile continuă să cadă sub topoarele nemiloase ale proprietarilor, iar spaţiul verde urban se reduce în favoarea clădirilor de birouri şi a parcărilor pentru maşini.

Salvarea unui colţ de pădure

Statisticile pot fi deprimante, de aceea Claudia Cătană s-a hotărât să inverseze raportul. „Am fi vrut să spunem salvarea planetei. Este însă mult prea mult. Ne limităm să vorbim (adăugând şi fapte) despre salvarea unui colţ de pădure. Asta vrem să facem... să salvăm copaci şi să plantăm copaci.

Avem convingerea că acest proiect, odată pornit, va merge de la sine ca un perpetuum mobile”, scria Claudia în jurnalul său de proiect. Ea spune că a reuşit să facă cel puţin trei lucruri bune cu “Copacul de Hârtie”: a determinat oamenii să recicleze, a valorificat 350 de tone de hârtie şi a plantat peste 5.000 de copaci şi mai are 10.000 de plantat.

Cu toate acestea, e gata oricând să îşi asume şi părţile mai puţin reuşite ale “Copacului”.

„De multe ori, lumea ne chema şi noi nu reuşeam să ajungem. De aceea, unii se supărau pe noi, şi aveau dreptate, dar efectiv nu mai făceam faţă cu resursele pe care le aveam”, mai spunea ea.

De Crăciun, Claudia are de gând să cumpere brazi în ghiveci, pe care să-i vândă, iar în schimbul unei anumite sume, să primească brazii înapoi după sărbători, astfel încât voluntarii “Copacului” să îi poată planta într-o pădure.

SURSA: Adevarul.ro


georg
ministru
sincer,bravo. asa om ne-ar trebui la mediu,nu umpluturile ce s-au perindat pina acum.

Gogu
Bravo Claudia!
Slava Domnului ca mai exista astfel de oameni in Romania! Tine-o tot asa!